Tag Archives: suferinta

Cand totul se prabuseste in jurul tau III

20190129_085723

Oare si eu voi adauga ceva la agresivitatea din lume?

Voi fi de partea pacii sau voi porni razboiul?

……………….

Maitri

-bunatatea plina de iubire

-atitudine prietenoasa neconditionata

……………………

Pentru a nu face rau trebuie sa ramanem treji. Parte din starea de trezie este efortul de a incetini lucrurile suficient pentru a observa ce spunem si ce facem. Cu cat reusim mai bine sa fim martori ai reactiilor noastre emotionale in lant, intelegand cum functioneaza acestea, cu atat este mai usor sa ne infranam pornirile. Acesta devine un mod de viata in care ramanem treji, incetinim ritmul si observam.

Continue reading Cand totul se prabuseste in jurul tau III

Tonglen

Nu pot sa uit seara de acum cativa ani cand am facut prima oara acest tip de meditatie. Nu stiam ca se numeste asa. Stiam doar ca este o meditatie budista. Eram in dojo-ul din padure. Fusese un antrenament frumos si puternic. Sensei Onyma ne-a aranjat in cerc si a condus una din cele mai profunde meditatii de care am avut parte. Am ramas cu un sentiment de iubire fata de toti omuletii-injeri in alb si negru de langa mine…si toti cei dragi de departe… si toti dusmanii.

Dupa, m-am imprietenit cu Pema Chodron. Continue reading Tonglen

Gratie si Forta

wilber

Iluminarea sau eliberarea pune capat suferintei. Gautama Buddha, de exemplu, a afirmat ca el i-a invatat pe altii doar doua lucruri: ce provoaca suferinta si cum sa-i puna capat. Suferinta e cauzata de perceptiile si dorintele sinelui separat, iar ceea ce ii pune capat este calea meditatiei care transcende sinele si dorintele. Suferinta este inerenta “nodului” sau „contractiei” cunoscute ca sine, si singurul mod de a pune capat suferintei este de a pune capat sinelui insusi. Nu inseamna ca dupa iluminare sau dupa practica spirituala, in general, nu vei mai simti durere, chin sau frica. Le simti. Este vorba pur si simplu de faptul ca ele nu iti mai ameninta existenta si, prin urmare, inceteaza sa mai fie problematice. Nu te mai identifici cu ele, nu le mai dramatizezi, nu le mai energizezi, nu mai esti amenintat de ele. Pe de o parte, nu mai exista nici un sine fragmentat care sa ameninte, si pe de alta parte, marele Sine nu poate fi amenintat deoarece, el fiind Totul, nu exista nimic in afara lui care i-ar putea face rau. In inima apare o relaxare, o deconectare profunda. Individul isi da seama ca, indiferent cat de multa suferinta poate sa apara, ea nu-i va afecta in mod fundamental Fiinta reala. Suferinta vine si pleaca, dar persoana poseda acum „pacea care depaseste intelegerea”. Inteleptul simte suferinta, dar nu il mai doare. Deoarece inteleptul e constient de suferinta, el este motivat de compasiune, de dorinta de a-i ajuta pe toti cei care sufera si cred ca suferinta e reala.

…………………..

Exercitiul Martorului

Am un corp, dar nu sunt corpul meu. Pot sa-mi vad si sa-mi simt corpul, iar ceea ce poate fi vazut si simtit nu este adevarata Entitate care Vede. Corpul meu poate fi obosit sau activ, bolnav sau sanatos, greu sau usor, nelinistit sau calm, dar nu are nimic de-a face cu sinele interior, Martorul. Am un corp, dar nu sunt corpul meu.

Am dorinte, dar nu sunt dorintele mele. Pot sa-mi cunosc dorintele, iar ceea ce poate fi cunoscut nu este adevarata Entitate care Cunoaste. Dorintele vin si pleaca, trec prin constiinta mea, dar ele nu imi afecteaza sinele interior, Martorul. Am dorinte, dar nu sunt dorintele mele.

Am emotii, dar nu sunt emotiile mele. Pot sa-mi simt si sa-mi inteleg emotiile, iar ceea ce poate fi simtit si inteles nu este adevarata Entitate care Simte. Emotiile trec prin mine, dar ele nu-mi afecteaza sinele interior, Martorul. Am emotii, dar nu sunt emotiile mele.

Am ganduri, dar nu sunt gandurile mele. Pot sa-mi vad si sa-mi cunosc gandurile, iar ceea ce poate fi cunoscut nu este adevarata Entitate care Cunoaste. Gandurile vin si pleaca, dar ele nu-mi afecteaza sinele interior, Martorul. Am ganduri, dar nu sunt gandurile mele.

Sunt ceea ce ramane, un centru pur al constiintei, un Martor nemiscat al tuturor acestor ganduri, emotii, sentimente, senzatii.

…………….

Misticismul real presupune in primul rand sa descoperi lumina de dincolo de forma, si apoi sa descoperi absenta formei dincolo de lumina.

 

Sursa: Ken Wilber – Gratie si Forta

Wayne Dyer – Iluminare

Apelez din cand in cand la el…cuvintele lui sunt ca un balsam pentru sufletul ce si-a pierdut echilibrul si nu a gasit nimic altceva care sa-l ajute. Mi-i drag… Asa ca am gasit inregistrarea aceasta, relativ recenta, si m-am cuibarit ascultandu-l.

Multe din cele spuse tot revin in conferintele si cartile lui. Nu stiam insa cum s-a vindecat de leucemie acum 2 ani … cu ajutorul lui Ioan al Domnului si chirurgia la distanta…si, la fel, nu stiam de cele mentionate in min. 34′-38′ cu privire la iluminare.

Astfel, conform lui Wayne Dyer, sunt 3 cai pentru a atinge iluminarea:

1. Prin suferinta – uneori in viata noastra ni se intampla necazuri care ne doboara, insa iesim din ele cu bine si invatam ceva ce nu am fi putut altfel constientiza.

2. Prin a fi prezent in acest moment si constientizarea a ce ti se intampla acum, cu recunostiinta pentru tot. Observi acum  lectia pe care ti-a adus-o acest eveniment din viata ta.

3. Prin evitarea actiunii, a te da la o parte din calea ei, anticipand-o.Stii filmul, stii unde duce, nu mai e nevoie sa treci prin el cauzand suferinta tie si celor din jur… poti alege altceva.

 

Cam atat. Pana acum mi se tot spunea doar de prima varianta, cresterea prin suferinta. Acum stiu ca sunt si alte moduri care sa nu te ciufuleasca de tot. Ca de-aia esti OM.