Tag Archives: john welwood

Iubiri perfecte, relatii imperfecte III

welwood

JOCUL RELATIILOR

Oricat de minunat este sa primesti iubire de la sursa absoluta, acest aspect nu diminueaza in nici un fel placerea deosebita si semnificatia de a impartasi exprimarea umana, cand stralucerste printr-un zambet, o privire sau prin contactul energetic al inimilor, mintilor si mainilor. Intr-adevar, iubirea intima, personala nu este doar o reflectare pala a iubirii absolute, ci o extensie a ei. Pana la urma, sursa absoluta nu are ochi expresivi in care sa privim, care sa ne umple de caldura si tandrete. Si doar corpurile umane pot simti toate nuantele atingerii. Doar in jocurile sexuale, cei doi poli ai existentei – spirit si trup, masculin si feminin, cer si pamant, frumos si bestie –  se alatura untr-o uniune completa a trupurilor. Doar doua persoane pot pronunta cuvintele sacre „iti vad frumusetea” sau „te iubesc pentru ceea ce esti”. Iubirea plina de suflet, personala – capacitatea de a pretui si a raspunde frumusetii unice a celuilalt, care la randul sau raspunde frumusetii noastre unice – este o bucurie pe care putine placeri lumesti o pot egala.

Multi invatatori spirituali, precum Krishnamurti, vor sa dea numele de iubire doar acelei iubiri pure, neinsufletite, ca si cum iubirea relativa, cu toate pasiunile ei fluctuante, nu ar merita acest nume. Deschiderea neinsufletita, neconditionata este cu siguranta esenta iubirii si cea mai mare posibilitate a ei. Fiind cea mai subtila si rafinata frecventa a iubirii, expresia pura a spiritului, este asemenea capatului ultraviolet al spectrului de lumina – lumina alba pura.

Totusi, iubirea este si o lumina cu spectru larg, cu multe umbre si nuante, pornind de la ultraviolet – deschiderea spiritului pur – pana la infrarosu – caldura contactului corporal si emotional. De vreme ce oamenii nu sunt doar spirit pur, caldura infrarosie a intimitatii personale si sexuale poate ajuta la sincronizarea si insufletirea corpului si sufletului ca intrumente ale unei rezonante mai profunde. Prin iubirea umana intrupata, divinul coboara pe pamant.

…………

„Pentru a-l gasi pe cel iubit trebuie sa devii cel iubit” inseamna sa devii una cu iubirea care ne iubeste mereu.

…………….

Termenul budist pentru iubirea perfecta este inima treaza – prezenta naturala deschisa a naturii noastre adevarate (bodhichitta absoluta in sanscrita). Daca traim in aceasta prezenta deschisa inseamna, in traditia crestina, ca il iubim pe Dumnezeu cu toata inima si mintea noastra. Conexiunea cu iubirea absoluta poate oferi un sentiment „de verticalitate”, pentru ca pare a curge de undeva de sus, ca un rau de binecuvantare – de la Dumnezeu, gurul intelepciunii sau deschiderea vasta de deasupra centrului coroanei. Acest flux patrunde si umple de energie centrul inimii, care radiaza apoi „orizontal” blandete si afectiune pentru toate fiintele. Radiatia infrarosie reprezinta inima relativ treaza (bodhichitta relativa).

Conexiunea verticala, cu deschiderea vasta asemenea cerului de deasupra, ne indreapta, metaforic vorbind, permitandu-ne sa avem o postura verticala, echilibrata in relatiile cu ceilalti. La fel cum s-a exprimat unul din studentii mei, vorbind despre rezultatele obtinute de el prin practicarea iubirii absolute: „M-am simtit drept. Si am observat ca a incerca sa obtii iubire este ca si cum te-ai inclina la un anumit unghi. Cand ma inclin asa, pierd legatura verticala cu propriul meu teren de sustinere si devin si mai disperat sa castig iubirea din exterior.” Daca ne indreptam astfel, putem practica blandetea adevarata, fara a folosi vreun tertip pentru a-i face pe altii sa ne placa.

…………………………

„Cand iubesti iti iubesti propria inima.” Sri Poonja

………………..

Daca stim ca suntem sustinuti de marea iubire, ne eliberam de statutul de cersetori care asteapta cu nerabdare urmatoarea pomana. Si astfel putem actiona mai creativ si mai eficient in lume. Cand nu mai incercam in secret sa castigam iubirea prin munca, devenim artisti, oameni de afaceri, politicienti, parinti, studenti sau profesori mult mai buni. Suntem liberi sa facem ce facem ca o forma de joc creativ, si nu ca o forma de autovalidare. Acelasi principiu este valabil in orice sfera, de la conducerea politica pana la practica spirituala.

…………………

„Trebuie sa te indragostesti de cel din inima ta”, spune invatatorul Poonja. „Atunci vei vedea ca el a fost mereu acolo, dar tu ai vrut altceva. Pentru a gusta din fericire, uita toate celelalte arome si gusta vinul servit in tine insuti.” Caldura si deschiderea din nucleul nostru este cel mai intim iubit, care este mereu prezent si in bratele caruia putem in sfarsit sa ne gasim linistea.

……………

Ai nevoie de oameni pana cand nu mai ai.  🙂

…………………

Sursa: John Welwood – Iubiri perfecte, relatii imperfecte

Iubiri perfecte, relatii imperfecte II

welwood

Desi iubirea perfecta poate straluci in relatii in anumite momente, nu putem sa ne bazam pe alti oameni ca sursa consistenta de iubire. Totusi, chiar daca iubirea umana se manifesta de obicei in mod imperfect, exista o alta dimensiune a ei care este perfecta, intreaga si mereu disponibila. Ea curge direct in inima din sursa principala a tuturor lucrurilor – fie ca numim aceasta sursa Dumnezeu, Tao sau natura lui Buddha. Aceasta este marea iubire, iubirea absoluta – deschidere si caldura neconditionata si pura – care se afla chiar in nucleul fiintei noastre.

………

„Sa iubesti inseamna sa raspandesti lumina”, scrie Rilke, in timp ce „sa fii iubit inseamna sa te inflacarezi”. Cine poate spune ca a fi inflacarat e mai putin sfant decat a raspandi lumina? si cum putem lumina cu adevarat daca nu suntem inflacarati?

………………….

Exista doua tipuri generale de rani ale iubirii care determina frica de intimitate. Cand parintii sunt sufocanti si nu ofera copiilor destul spatiu, acestia vor creste cu teama ca, daca se apropie cineva, risca sa fie inghititi, controlati, manipulati sau violati. Iar atunci cand parintii nu ofera sprijin emotional, copiii cresc cu teama ca relatiile vor duce la abandon, pierderi sau lipsuri. Teama de sufocare duce in general la retrageri din relatii, in timp ce teama de abandon duce la dependenta de partener, desi aceste tipuri de rani se pot prezent si sub multe alte forme. Multi sufera intr-o oarecare masura din cauza ambelor, ceea ce determina relatii de tipul „trage-impinge”, in care un partener il urmareste pe celalalt, care se retrage, insa se retrage la randu-i cand celalalt vrea sa se apropie.

 (…) Cele doua aspecte ale sustinerii – protectia si spatiul, adaptarea si libertatea – corespund celor doua calitati esentiale ale iubirii, caldura si deschiderea, care sunt innascute in fiinta noastra. Caldura este impulsul nostru natural de a atinge ce se afla dincolo de noi, de a lua contact cu ceilalti, de a intampina, imbratisa si a ne bucura. Deschiderea este capacitatea de a lasa lucrurile asa cum sunt, de a permite, de a lasa de la noi si a-i accepta pe ceilalti asa cum sunt, intr-un mod delicat si primitor, fara sa trebuiasca sa-i dominam sau sa-i supunem vointei noastre. Aceasta acceptare este cea mai mare dovada de bunatate pe care le-o putem oferi celor pe care-i iubim. Laolalta, deschiderea si caldura ne permit sa recunoastem si sa apreciem frumusetea naturala din nucleul tuturor lucrurilor si fiintelor – pe scurt, sa iubim.

…………….

Dorinta noastra de a avea parte de iubirea si uniunea perfecta isi are locul ei si propria frumusete. Nascuta dintr-o cunoastere intuitiva a perfectiunii din interiorul inimii, ea indica ce muritorii de rand nu ne pot oferi de obicei. Dorim sa vindecam separarea fata de viata, de Dumnezeu, de propria inima. Cand este corect inteleasa, aceasta dorinta ne poate inspira sa ne autodepasim, sa ne daruim cu toata inima sau sa ne intoarcem catre spiritualitate. Este o cheie care, dupa cum vom vedea, deschide usa prin care iubirea absoluta poate patrunde cu totul in noi.

Totusi, in mod invariabil dam de probleme, cand transferam aceasta dorinta asupra altei persoane. De aceea este important sa facem distinctia intre iubirea absoluta si cea relativa – ca sa nu cautam iubirea perfecta in situatii imperfecte. Desi legaturile intime ne pot oferi sclipiri de uniune absoluta, pur si simplu nu ne putem baza pe ele pentru asta. Singura sursa reala a iubirii perfecte este ceea ce este perfect – inima deschisa, treaza, din centrul fiintei. Doar ea ne permita sa cunoastem uniunea perfecta, unde totul ne apartine pentru ca noi apartinem intregului. Daca asteptam asta de la relatii, riscam sa ne simtim tradati, deznadajduiti sau raniti.

…………………….

Inima imi e camin.

………………..

Cine este cel nefericit?

Cel care gaseste vina.

Anonim

……………………

Ai nevoie de un grad mare de maturitate pentru a-i lasa pe cei pe care-i iubesti sa fie oameni unici, diferiti, cu toate nevoile, perspectivele si sentimentele lor aparte.

…………….

„Nu exista oameni rai, ci doar oameni care nuau fost iubiti cum trebuie.” Arnaud Desjardins

Sursa: John Welwood – Iubiri perfecte, relatii imperfecte

Iubiri perfecte, relatii imperfecte I

pema-kind-heart

SA FII FERICIT

Aceasta practica simpla pentru extinderea blandetii iubitoare catre ceilalti este preluata din cartea Tonglen, de Pema Chodron, o calugarita budista din America.

Iata aici practica asa cum o descrie Pema Chodron:

Mergi pe strada, poate unul sau doua cvartale, cu intentia de a fi cat se poate de deschis catre oricine. Aceasta este o practica pentru a fi mai cinstit cu tine insuti si a fi mai disponibil din punct de vedere emotional fata de ceilalti. Pe masura ce mergi… ai sentimentul ca zona inimii si a pieptului iti sunt deschise. Cand treci pe langa oameni, ai putea chiar sa simti o legatura subtila intre inima ta si a lor, ca si cum ati fi legati printr-un fir invizibil. Ai putea sa gandesti „Sa fii fericit”, cand treci pe langa ei. Ideea principala este sa ai un sentiment de interconexiune cu cei pe care ii intalnesti.

Pema ne sfatuieste sa observam fara a judeca gandurile si sentimentele care apar pe masura ce trecem pe langa fiecare persoana. Observa orice sentiment: frica, aversiune, judecare, inchidere in sine sau deschidere. Fii binevoitor si nu judeca.

Poate fi o practica buna atunci cand descoperi ca judeci sau invinuiesti pe cineva. Lasa judecata sa fie o aducere aminte cand spui incet persoanei: „Sa fii fericit”. Acesta este un mare act de compasine fata de tine, pentru ca reduce imediat stresul interior.

 

Sursa: John Welwood – Iubiri perfecte, relatii imperfecte