Tag Archives: indieni

Cercul vietii I

 

coperta

Cautarea viziunii in viata cotidiana

Sunt nenumarati cei care, inainte de mine, si-au intreprins propria „cautare a viziunii”!Eu pur si simplu am urmat aceeasi intentie ca si ei – chiar daca forma in care o faceam era infinit mai putin dura decat hanblecheya (cautarea viziunii) indienilor Sioux.

Acel ritual traditional consta in retragerea in natura – pe un munte, intr-o pestera sau in desert – pentru a capata o viziune care avea sa serveasca drept directie in viata pentru persoana respectiva. Uneori aceasta era capabila sa-si inteleaga viziunea si sa o interpreteze singura. Alteori insa era nevoie de ajutorul batranilor sau al samanilor pentru a-i gasi sensul. Era necesar de fiecare data ca acea persoana sa fie insotita, cel putin la nivel psihic si emotional. Tanarul incepea prin ritualul purificarii in sweet-lodge (coliba de aburi), unde se desfasura inipi (purificare), inainte de a veni sa se aseze printre batranii tribului, care il pregateau pentru cautare si il asigurau ca ii vor insoti demersul prin rugaciunile si prin vigilenta lor. Apoi il trimiteau la locul sacru, care era uneori o groapa sapata in varful unei coline, unde trebuia sa ramana patru zile, fara sa manance sau sa bea, gol, acoperit doar cu o simpla patura. Unii ramaneau chiar mai mult de patru zile.

Femeile puteau si ele sa-si intreprinda „cautarea viziunii”, dar aceasta nu dura decat doua zile – caci a fost intotdeauna recunoscut ca femeile sunt mult mai aproape, prin insasi natura lor, de lumea spiritului… Continue reading Cercul vietii I

Tribul Shushwap

shushwap

sursa photo

In 1986, un etnograf canadian pe nume Richard Kool i-a trimis o scrisoare lui Mihaly Csikszentmihalyi. Kool citise cateva dintre lucrarile profesorului despre fluxul mental, care ii amintisera de studiile sale in tribul Shushwap, o populatie de aborigeni care traia in valea raului Thompson, pe teritoriul actual al Columbiei britanice. Teritoriul Shushwap era „un tinut bogat”, nota Kool. Era binecuvantat cu o abundenta de peste si vanat si de ierburi comestibile. Tribul Shushwap nu trebuia sa cutreiere padurile pentru a supravietui. Isi construisera sate si creasera „tehnologii elaborate pentru folosirea foarte eficienta a resurselor mediului”. Considerau ca duc vieti bune si bogate. Dar batranii tribului au vazut ca aceste circumstante confortabile ascundeau pericole. „Lumea devenise prea predictibila si viata nu mai avea provocari. Fara provocare, viata nu mai avea sens.”Asa ca, la fiecare treizeci de ani, tribul Shushwap, condus de batranii sai, isi muta radacinile. Isi paraseau casele, isi abandonau satele si se aventurau in salbaticie. „Intreaga populatie”, descria Kool, „se muta in alta parte din teritoriul lor”. Si descoperea un set proaspat de provocari. „Erau rauri noi de invatat, noi poteci ale vanatului de descoperit, noi zone in care gaseau multe radacini comestibile. Viata isi recapata sensul si atractia. Toata lumea se simtea intinerita si fericita.”

Sursa: Nicholas Carr – Cusca de sticla

Tare sau ce? 🙂