Category Archives: Carti cu care m-am imprietenit

Cerere in calatorie

cerere

5788 km, 232 zile, Paris – Ierusalim

…….

De la Paris, si pe tot cuprinsul calatoriei, cele mai  multe dintre persoanele carora le cerem informatii despre drum nu mai sunt obisnuite sa mearga. Homo pedibus si-a trait traiul, fiind inlocuit acum de motoarele care domnesc ca niste stapani. Suntem plecati de nouazeci si una de zile, am parcurs 2500 de kilometri. O masina i-ar fi strabatut in ceva mai mult de o zi intreaga. Dar ne-ar fi facut sa uitam ca piciorul se afla la originea speciei umane. Tocmai pentru ca omul s-a ridicat in pozitia verticala, creierul lui a inceput sa gandeasca. Primul progres al lui homo erectus nu este acela de a-si fi intins picioarele, ci de a-si fi pus in miscare creierul. Merg, deci exist. Continue reading Cerere in calatorie

Ce inseamna fericirea I

ce inseamna fericirea

Aceasta carte a aparut pentru prima oara in 1940. Scrisa la 24 de ani, in scurta perioada in care a fost preot anglican. Se vad inca de pe atunci semintele si urmele celui ce va deveni un mare filozof si scriitor de renume international.

…………

Fericirea suprema nu este un rezultat care poate fi obtinut prin intermediul actiunii, ci un fapt constientizat prin cunoastere. Prin intermediul actiunii ea poate fi exprimata, nu dobandita. Continue reading Ce inseamna fericirea I

Experimentul renuntarii

experimentul renuntarii.jpg

Este o carte atata de faina! Cu greu ma desprindeam de ea pentru a merge sa-mi fac treaba. A insuflat ceva profund in mine exact la momentul cand aveam mai mare nevoie de asta. Este o recomandare venita de la Christina Lopes si care cu drag am descoperit ca a fost tradusa si la noi. 

Viata stie mai bine. Daca am putea sa curgem cu ea, fara a i ne impotrivi, oare ce-ar iesi? 😉
Continue reading Experimentul renuntarii

Scafandrul si fluturele

scafandrul

Nascut in 1958 in Franta, tata a doi copii, jurnalist, a fost redactor-sef al revistei Elle. Pe 8 decembrie 1995, un accident vascular l-a aruncat intr-o coma profunda din care avea sa iasa, dar cu toate functiile motrice distruse. E un pacient atins de sindromul locked-in, tradus literal: inchis in sine. Nu mai poate misca, manca, vorbi si nici macar respira fara ajutor. In tot acest trup inert, mai misca un singur ochi. Acest ochi – stangul – e legatura lui cu lumea, cu ceilalti, cu viata. Acest ochi il ajuta sa scrie cartea. Moare pe 9 martie 1997. Continue reading Scafandrul si fluturele

O minte curioasa

curioasa

Am fost intrebata care este ikigai-ul meu, motivul pentru care ma trezesc in fiecare dimineata si o iau de la capat. Ikigai-ul meu este curiozitatea. Sunt atatea lucruri minunate de aflat pe lumea asta incat nu ma pot plictisi, n-am vreme sa mor inainte de a-mi completa puzzle-ul meu interior. Cum recunoaste si autorul, sunt flamanda de a invata.

Doar ca, spre deosebire de el, eu pot citi. El de mic a fost dislexic si ii era foarte dificil sa citeasca si sa se si bucure pe parcurs de actul in sine. Asa ca, crescand, a gasit o solutie sa-si satisfaca aceasta curiozitate care-l macina si pe el. A ajuns sa-si conceapa “conversatiile curiozitatii”. Daca este o idee cu care raman din aceasta carte este ca poti sa-ti extinzi intentionat orizontul gandirii si cel al lumii tale descoperind cum o vad altii. Fiecare conversatie poate fi o conversatie a curiozitatii din care sa inveti ceva nou, asa dupa cum povesteste si mai jos.

Pentru mai multe conversatii ale curiozitatii cu semnificatie!

PS: Poza cu omuletul de pe coperta e pur si simplu geniala. Un omulet care se uita cu curiozitate si inocenta la lumea in care e. Continue reading O minte curioasa

Cartea bucuriei I

tutu.jpg

Cartea asta e patrunsa de umorul si jucausenia celor doi. Am avut parte de strafulgerari a cum se comporta doi oameni cu adevarat spirituali unul cu celalalt. Genial respectul si tachinarile concomitente! M-a umplut de bucurie si febra musculara la falci 🙂 .

M-a molipsit intr-atat incat, in momentul in care am avut parte de o persoana dificila, am reactionat altfel ca de obicei. Tocmai terminasem de citit partea asta legata de umor si o transcriam din carte. Chiar daca nu a reactionat pozitiv la glumita mea si tot batzos a plecat nenea (“Folositi acest natang cuvant din dictionarul ucrainean!”, “De ce radeti?”), am ramas cu un zambet fain pe chip. Atunci si acolo mi-am dat seama ca prea ne luam in serios si ca nu degeaba mi-a aparut in cale sa ma testeze daca s-a prins de mine ceva din ce-am citit.

Vedeti si voi: Continue reading Cartea bucuriei I

Darul lui Jonas

darul

Din cand in cand ma rasfat cu un pic de magie, si iubire, natura, copilarie si iar magie.

Si asa am ajuns sa citesc la varsta mea “frageda” seria Magicienii de Lev Grossmann, Toporisca de Gary Paulsen si, azi, Darul lui Jonas. O frumusete de carte care te face sa gandesti…

Nu stiu altii cum sunt, dar prichindeaua din mine va fi mereu prezenta si fascinata de viata si carti, indiferent cata iubire va trece peste mine 🙂

Va las cu mesajul transmis de autoare:

Barbatul caruia i-am spus Daruitorul i-a transferat baiatului cunoastere, istorie, amintiri, culori, durere, ras, iubire si adevar. Ori de cate ori puneti o carte in mana unui copil, faceti acelasi lucru.

E foarte riscant.

Dar ori de cate ori un copil deschide o carte, el impinge in laturi poarta care-l desparte de Altundeva. Iar asta ii da de ales. Ii da libertate.

Sunt lucruri magnifice si minunat de nesigure.

Sursa:Lois Lowry – Darul lui Jonas