Category Archives: Carti cu care m-am imprietenit

Cartea bucuriei I

tutu.jpg

Cartea asta e patrunsa de umorul si jucausenia celor doi. Am avut parte de strafulgerari a cum se comporta doi oameni cu adevarat spirituali unul cu celalalt. Genial respectul si tachinarile concomitente! M-a umplut de bucurie si febra musculara la falci 🙂 .

M-a molipsit intr-atat incat, in momentul in care am avut parte de o persoana dificila, am reactionat altfel ca de obicei. Tocmai terminasem de citit partea asta legata de umor si o transcriam din carte. Chiar daca nu a reactionat pozitiv la glumita mea si tot batzos a plecat nenea (“Folositi acest natang cuvant din dictionarul ucrainean!”, “De ce radeti?”), am ramas cu un zambet fain pe chip. Atunci si acolo mi-am dat seama ca prea ne luam in serios si ca nu degeaba mi-a aparut in cale sa ma testeze daca s-a prins de mine ceva din ce-am citit.

Vedeti si voi: Continue reading Cartea bucuriei I

Darul lui Jonas

darul

Din cand in cand ma rasfat cu un pic de magie, si iubire, natura, copilarie si iar magie.

Si asa am ajuns sa citesc la varsta mea “frageda” seria Magicienii de Lev Grossmann, Toporisca de Gary Paulsen si, azi, Darul lui Jonas. O frumusete de carte care te face sa gandesti…

Nu stiu altii cum sunt, dar prichindeaua din mine va fi mereu prezenta si fascinata de viata si carti, indiferent cata iubire va trece peste mine 🙂

Va las cu mesajul transmis de autoare:

Barbatul caruia i-am spus Daruitorul i-a transferat baiatului cunoastere, istorie, amintiri, culori, durere, ras, iubire si adevar. Ori de cate ori puneti o carte in mana unui copil, faceti acelasi lucru.

E foarte riscant.

Dar ori de cate ori un copil deschide o carte, el impinge in laturi poarta care-l desparte de Altundeva. Iar asta ii da de ales. Ii da libertate.

Sunt lucruri magnifice si minunat de nesigure.

Sursa:Lois Lowry – Darul lui Jonas

Tu ai iubi un om ca tine?

20191004_105518.jpg

„(…)Am descoperit adevaratul sens al cuvantului educatie, m-am dezvoltat din interior si m-am indragostit pe viata de autoeducatia permanenta, am invatat ca nimeni nu se ridica pe proprii sai umeri si ca trebuie sa multumesc ca unor sfinti tuturor celor care si-au documentat experientele de viata, celor care au salvat informatia, cunostintele si intelepciunea pentru ca eu sa nu fiu nevoit sa pornesc de la zero.” Continue reading Tu ai iubi un om ca tine?

Ingineria interioara

sadhguru

Singura cale de iesire se afla in interior.

(The only way out is in.)

…………

„Exista in om un aspect caruia nu ii plac zidurile.” Robert Frost

………….

Care este semnificatia incetinirii ritmului respirator? Sa fie aceasta o simpla acrobatie yoghina? Nu, nici vorba. In mod normal, un om respira de 12-15 ori pe minut. Daca respiratia ta se stabilizeaza la 12 cicluri inspiratie/ expiratie pe minut, tu poti cunoaste ce se intampla in atmosfera Pamantului (cu alte cuvinte, devii sensibil la fenomenele meteorologice). Daca ea se stabilizeaza la 9 cicluri pe minut, tu poti cunoastre limbajul celorlalte creaturi care traiesc pe aceasta planeta. Daca ea se stabilizeaza la 3 cicluri pe minut, tu poti cunoaste insusi limbajul sursei creatiei. Nu vorbim asadar de o simpla amplificare a capacitatii tale aerobice, si inca si mai putin de o privare fortata de oxigen. O combinatie de hatha yoga cu o practica yoghina avansata numita kriya iti poate spori gradual capacitatea pulmonara, dar mai presus de toate, te poate ajuta sa obtii o anumita aliniere, o anumita usurinta, astfel incat sistemul tau sa evolueze catre o stare de stabilitate perfecta, fara zgomote statice. In aceasta stare, tu poti percepe absolut orice. Continue reading Ingineria interioara

Inima samanului III

inima samanului

Remarca frumusetea pretutindeni. Frumusetea reprezinta cel de-al doilea cadou suprem, deoarece aproape nimeni nu vede frumusetea mai mult de o clipa. Cautam cu totii frumosul dar suntem conditionati sa vedem uratul, sa fim fascinati de vestile proaste, sa ne lasam absorbiti de drama altcuiva, sa devenim barfitori si pesimisti.

Arata-le frumusetea tuturor. Da-i voie altcuiva sa explice de ce nu va dura, de ce este sigur ca, odata cu inaintarea in varsta, se va ofili, de ce frumusetea nu este la fel de importanta ca problema de acolo. Continue reading Inima samanului III

Inima samanului II

inima samanului

-Tu crezi ca ai nevoie de o alta persoana, de o femeie, ca sa gasesti dragostea. Si continui sa cauti persoana potrivita. Dar dragostea este aici.

Si s-a batut cu pumnul in piept.

-Iubirea este ceea ce ii permite luptatorului iluminat sa traiasca fara dusmani in aceasta lume sau in urmatoarea. Aceasta nu inseamna ca nu ai batalii de dus. Uneori nu poti evita conflictele. Acest lucru este util cand traversezi lumea invizibila si intalnesti adversari pe care e cel mai bine sa-i eviti. (…)

-Si ce faci atunci cand vine vorba despre batalii si despre evitarea lor, Cum e atunci cand intalnesti o faptura periculoasa in timpul calatoriilor samanice?l-am intrebat.

-O iubesti, mi-a raspuns el. Dupa ce ai fost copt de focul iubirii, ii oferi sarbatoarea propriei tale lumini. Ea nu are nicio aparare in fata dragostei si nici tu nu mai ai nimic de aparat, nici macar viata ta. Dar poti face aceasta numai dupa ce intelegi ca lumina ta nu-ti poate fi luata, ca ea este infinita, deoarece este Lumina Primordiala. Atunci iti vei iubi aproapele ca pe tine insuti…

Don Manuel mi-a zambit.

-Si maestrul tau m-a invatat asta. Cred ca este o maxima buna, nu-i asa? Dar daca vrei un antrenament Laika, incearca sa-ti iubesti dusmanul ca pe tine insuti. In fiecare dimineata, cand soarele va rasari, eu ma rog pentru conchistadori. Asta este dragostea. Orice altceva este troc, ca la piata, unde femeile vand legume. Eu iti dau cartofi, tu imi dai morcovi. Continue reading Inima samanului II

Inima samanului I

inima samanului

Inainte de a trai in orase, am gasit siguranta si protectie in jurul focului de tabara din sat. Dansul flacarilor tinea intunericul si animalele salbatice la distanta. De secole intregi, lumina focului era singura lumina pe care o cunosteam dupa apusul soarelui si chiar si astazi ne place sa stam langa semineu sau sa luam cina la lumina lumanarilor. Pentru samani, focul nu era numai pentru gatit si pentru incalzire; el insemna prezenta vie a Luminii Primordiale a Universului. Lumina soarelui si lumina stelelor, cuprinsa in esenta copacilor, era eliberata din nou atunci cand bustenii erau aruncati pe foc. Lumina oferea sentimentul profund al sigurantei, prin eliminarea umbrelor in care salasluiau temerile noastre.

Lumina focului face sa para mai usor de suportat foamea, chiar si atunci cand stomacul iti chioraie de foame. Lumina focului face suportabila singuratatea, chiar daca stai singur, doar cu tine insuti. Te simti insotit de stramosii tai si chiar poti percepe prezenta generatiilor viitoare. Flacarile iti linistesc teama, chiar daca stii ca in padurea din apropierea ta se ascund forte misterioase si puternice, iar carbunele iti dizolva dorul, amintindu-ti de generozitatea Luminii Primordiale.

……….

Eu sunt.

Acestea sunt doua dintre cele mai puternice cuvinte din orice limba.  Indiferent de cuvintele pe care le-am adauga dupa ele, acestea formeaza realitatea noastra pentru intreaga zi, uneori pentru tot restul vietii. Exista patru adjective care ne tin prizonieri in visul sigurantei.

Sunt flamand. Mi-e teama. Sunt nervos. Sunt singur.

Atunci cand adaugi dupa „Eu sunt” adjectivele „flamand”, „speriat”, „furios” si „singur”, iti vei petrece restul zilei incercand sa umpli golul pe care aceste cuvinte il reprezinta.

Acestea sunt cele patru emotii pe care trebuie sa le elimini din visul sigurantei: foamea (a nu avea suficiente resurse), teama, furia si singuratatea. Aceste emotii se ascund in zonele ancestrale ale psihicului nostru, reprezinta sentimente reziduale de pe vremea cand traiam in pesteri intunecate, inconjurati de pradatori reali si imaginari. Aceste emotii iti vor transforma visul sigurantei intr-un cosmar.

Dupa ani de psihoterapie, am invatat ca trebuie sa lucrez din greu la ceea ce „nu sunt”. Atunci cand nu mi-e foame, cand nu ma tem, cand nu ma supar, cand nu traiesc in saracie si cand nu sunt singur, ma voi simti protejat si in siguranta. Voi avea destule. Nu voi fi atacat fizic si emotional de ceilalti. Voi fi iubit. Voi fi apreciat.

Iti poti petrece ani de zile retraind periodic aceasta lista a celor patru cuvinte, incercand sa-ti gestionezi furia sau gasind belsugul pentru a te simti protejat si in siguranta. Atunci cand atingi un obiectiv, beneficiile iti scapa imediat printre degete si revii cu ingrijorare si la planificarea remedierii urmatorului sentiment, probabil teama, pe care o consideri un obstacol in calea fericirii tale.

Samanii pornesc intr-o calatorie vizionara pentru a transforma visul sigurantei. Ei tin post pentru a-si infrunta foamea. Stau singuri in desert sau in padure zile intregi, doar pentru a-si infrunta teama si singuratatea. Iar atunci cand traiesc direct aceste emotii, ei descopera ca, desi ele par complet reale, in realitate nu sunt adevarate.

Cheia pentru a te elibera din visul sigurantei in care risti sa fii prins este sa descoperi ca, desi il simti ca fiind eminamente real, in realitate acesta nu este in mod natural adevarat. Fiecare dintre aceste emotii detine o falsa promisiune a libertatii, a sigurantei sau o scuza pentru neajunsurile tale, numai daca esti in stare sa le depasesti.

Sursa: Alberto Villoldo – Inima samanului