Category Archives: budism

Taofizica IV

20190411_104301

Vad mistica si stiinta ca pe doua manifestari complementare ale mentalului, ale facultatilor sale intuitive si rationale. Fizicianul contemporan cerceteaza lumea printr-o extrema rafinare a ratiunii; misticul, printr-o extrema rafinare a intuitiei. Sunt doua modalitati de abordare complet diferite, care implica mult mai mult decat o anumita conceptie despre lumea fizica. Dar ele sunt – asa cum ne-a invatat fizica sa le numim – complementare. Nici una din ele nu poate fi inteleasa in contextul celeilalte, nici una nu poate fi redusa la cealalta; amandoua sunt necesare intelegerii totale a lumii, completandu-se reciproc. Ca sa parafrazam un vechi aforism chinez, misticii cunosc radacina lui Tao, dar nu si ramurile; oamenii de stiinta ii cunosc ramurile, dar nu si radacinile. Stiinta nu are nevoie de mistica, mistica nu are nevoie de stiinta; dar oamenii au nevoie de amandoua. De filosofie mistica pentru a intelege natura ultima a lucrurilor, de stiinta pentru a trai in societatea moderna. Nu de sinteza acestora avem nevoie, ci de interactia dinamica dintre intuitia mistica si analiza stiintifica. Continue reading Taofizica IV

Taofizica III

20190411_104301

Despre o particula atomica nu putem spune nici ca exista intr-un anumit loc din spatiu, nici ca nu exista. Fiind o entitate probabilistica, particula are tendinte de a exista in puncte diferite si astfel se manifesta ca o realitate stranie, intre existenta si non-existenta. De aceea, nu putem sa-i descriem starea in termenii conceptelor contradictorii. Ea nu este nici prezenta intr-un loc bine definit, dar nu este nici absenta. Nici nu isi schimba pozitia, dar nici nu ramane in repaus. Ceea ce se schimba este probabilitatea, deci tendintele particulei de a exista in anumite puncte. Dupa cum spune Robert Oppenheimer,

Intrebati, de exemplu, daca pozitia unui electron ramane aceeasi trebuie sa raspundem „nu”; intrebati daca ea se modifica in timp trebuie sa raspundem „nu”; la intrebarea daca electronii se afla in repaus vom raspunde „nu”; la intrebarea daca ei se afla in miscare, iarasi „nu”. Continue reading Taofizica III

Taofizica I

20190408_003109

Pe o insulita in mijlocul raului Aries, sedea bland ieri o aratare cu o carte in mana, luandu-si notite. Era Taofizica in mainile unei fizicuse-inginer in susurul caii ca o curgere de apa. Il parafrazez un pic pe Hugo spunand ca nimic nu e mai puternic ca o carte careia i-a venit timpul. Continue reading Taofizica I

Calugarul si filozoful III

20190319_220813

M: Interesant este ca in Tibet toate aspectele si nivelurile budismului, ceea ce numim „cele Trei Vehicule”, au fost pastrate si perpetuate cu o mare fidelitate, ceea ce permite individului sa integreze toate aceste niveluri ale invataturii pe calea sa spirituala. Practicarea Micului Vehicul sau, pentru a folosi un termen mai reverentios, a Theravadei, „Cuvantul Batranilor”, este fondata pe etica laica si pe disciplina monastica, pe contemplarea imperfectiunii lumii obisnuite si a inutilitatii preocuparilor, care determina cele mai multe dintre activitatile noastre. Aceste reflectii il determina pe practicant sa doreasca sa se elibereze de suferinta si de cercul vicios al existentelor, samsara. Continue reading Calugarul si filozoful III

Calugarul si filozoful II

20190319_220813

M: Adevarata rabdare, adevarata non-violenta consta in alegerea solutiei celei mai altruiste. Cuvintele suave rostite cu intentia de a insela pot trece drept blandete, in realitate este vorba despre violenta. La extrema opusa, daca o mama isi cearta copilul sau ii da o palma doar pentru binele lui si din iubire pentru el pare a comite un act de violenta, dar in realitate este non-violenta. Conteaza de fapt motivatia care ne inspira faptele si rezultatul final al acestora. Alegerea mijloacelor rezulta din exercitiul inteligentei noastre. Deci, teoretic, putem admite folosirea violentei in scopuri binefacatoare. In practica insa e foarte greu sa fie folositoare. Violenta atrage dupa sine violenta si are, in general, efecte dezastruoase. Conflictele trebuie deci evitate sau, in cazul in care sunt inevitabile, cel care se pregateste sa faca un gest violent trebuie neutralizat cu minimum de mijloace, fara a adauga emotii suplimentare. Continue reading Calugarul si filozoful II

Calugarul si filozoful I

20190319_220813

O carte absolut delicioasa dupa parerea mea. Contine convorbirile din 1997 din Nepal si Paris dintre tata, Jean-Francois Revel (filozof, intelectual de marca si agnostic declarat) si fiu, Matthieu Ricard (doctor in biologie, discipol si interpret al lui Dalai Lama, „cel mai fericit om din lume”). Lamureste multe aspecte ale budismului pe care le gasisem disparate si plantate de-a gata in alte parti, dar si multe alte aspecte legate de ciocnirea Occidentului cu Orientul dpdv cultural, social, politic, filozofic, stiintific. Continue reading Calugarul si filozoful I