Ileana Vulpescu – Preludiu

20200513_124551

Orice vorba a fost gandita candva.

…………..

Lui i-as fi sarutat si urmele.

…………..

Nu stii in ce rana lovesti cu un cuvant.

…………

N-o fo niciodata sa nu fie cumva.

…………..

E sfasietor sa te desparti si sa nu ai ce sa-i reprosezi celuilalt.

……..

Durata multor casatorii se explica prin forta inertiei: sa nu-l lasi pe dracu si sa dai de tat-su. In cadrul acestei aliante – in afara unor fericite exceptii – la un moment dat, ori accepti platitudinea blazarii, ori ajungi la-ntelepciunea acceptarii partenerului cu defectele lui cu tot, ca si cand ar fi ale tale, o atitudine folositoare – de fapt, obligatorie – in viata sociala. Sa ai certitudinea ca nu ai sa afli nicaieri perfectiunea.

………..

Cand ai incetat sa mai iubesti un om, daca viata ar fi generoasa n-ai mai da ochii cu acela niciodata. Te-ar scuti de a-ti devaloriza trecutul.

…..

Sursa: Ileana Vulpescu – Preludiu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s