Reintoarcerea la sacru II

reintoarcerea-la-sacru-lectii-de-trezire-a-sufletului

Ma aflu aici ca sa fac din viata voastra o meditatie. Trebuie sa va centrati atentia asupra inimii, nu asupra mintii. Mintea va va ajuta sa nu va ardeti mana la flacara, sau sa va dati jos de pe o stanca – insa numai inteligenta inimii va va mentine sanatosi si impliniti. Multi dintre voi gasiti acel loc al intelepciunii atunci cand stati asa si meditati. Ceea ce va spun eu este ca trebuie sa incercati sa mentineti aceasta centrare in toate imprejurarile. Cand mancati, centrati-va pe inima. Cand faceti baie, centrati-va pe inima. Cand vorbiti cu cineva, centrati-va pe inima. Nu poate sa existe o ruptura intre viata voastra „obisnuita” si cea spirituala. Multe lucruri  ne pot abate de la centrarea asupra inimii – acea parte esentiala din noi care nu se schimba in timp. Ceea ce ne abate cel mai adesea este actiunea. Cand vezi cum bate vantul prin fereastra deschisa si-ti zboara hartiile de pe masa, te indrepti indata spre fereastra si o inchizi. Dupa parerea mea, orice actiune trebuie precedata de contemplatie. Cand dau de o asemenea scena, urmaresc rotatia si plutirea gratioasa a hartiilor, in cadere pe podea. Simt curentii de aer cum se imprastie in camera. S-ar putea sa ma indrept intai spre birou ca sa vad ce foi au ramas – si numai dupa aceea spre podea, ca sa vad ce a pus vantul acolo. Poate ca vantul a hotarat sa dea deoparte scrisorile si proiectele care ma distrageau de la adevaratul scop al vietii mele. Poate ca vantul a adus la suprafata scrisoarea la care trebuia neaparat sa raspund, sau cartea din care nu mai citisem de prea mult timp. Ce invatatura deosebita as fi pierdut, poate, daca as fi actionat pur si simplu ca sa inchid fereastra si sa repun foile pe birou, fara ca, mai intai, sa observ si sa fiu receptiva.

O alta stare care ne abate atentia de la centrarea in inima si ne blocheaza in viitor, sau in trecut, sau intr-un vartej emotional este lipsa recunostintei. De ce, oare, cei cu bunuri materiale putine, sau cu prieteni putini, par a fi mai multumiti de vietile lor? Oare ei nu stiu ce le lipseste? Nu, multi dintre ei sunt perfect constienti de ceea ce nu au. Diferenta este recunostinta lor pentru ceea ce au. Daca procedam altfel, atragem durerea. Cum mai putem fi fericiti, daca ne tot gandim la tot ceea ce nu e al nostru, sau e departe de noi?

Nu e o pricepere greu de insusit, prieteni. Ne-am nascut cu ea. Se cere doar sa privim toate lucrurile ca fiind noi – cu minunarea si fascinatia unui copil. Vietile noastre incarcate nu vor fi diminuate de aceasta centrare. Nu vom pierde nici unul dintre celelalte simturi, atunci cand folosim simturile inimii. Inima le arata ochilor o viziune mai plina de compasiune asupra lumii. Inima acordeaza urechile la nuante si modulatii care spun ceea ce vrea, intr-adevar, celalalt. Tot inima face sa fie mai usor de luat orice hotarare pe care trebuie s-o ia mintea, ea alege calea catre adevaratul scop al vietii. Nu exista valori de timp, sau de bani, sau de influenta care sa camufleze ceea ce este cu adevarat cel mai bine pentru noi.

……..

Ceea ce eu descriam drept trezirea sufletului, el numea activarea esentei. Imi explica astfel:

-Ca fiinte umane, purtam cu noi o esenta, initial mica, lucitoare si foarte pretioasa. Ea nu creste precum corpul fizic. Trebuie sa dezvoltam esenta prin efort propriu. Desi raspundem de dezvoltarea esentei in noi insine, dezvoltarea incepe cu activarea procesului de invatare. Acesta este rolul povestilor. Cand mintea e cultivata corect si adecvat, devine mai stabila si constanta. Constiinta este translatata intr-un plan subliminal.

-Simt ca am fost activat, dupa cum va exprimati dumneavoastra, dar uneori mi-e greu sa-mi mentin aceasta trezie. Am explorat multe tehnici spirituale diferite, dar se pare ca nici o tehnica nu ma poate ajuta la fel de bine, ca cea de la inceputuri.

-Exista o povestioara pentru dilema ta. Cica, odata, o maimuta a dat de un copac in care atarnau grupate niste fructe lungi si galbene. Se urca in copac si culese unul din aceste fructe noi si ciudate. Mirosea bine, dar coaja parea cam groasa, asa ca o inlatura si manca miezul. Maimuta fu coplesita de bucurie si simti ca acesta e cel mai delicios fruct pe care-l mancase vreodata. Numi fructul „banana” si pleca mai departe. Peste cateva zile, dadu de alt bananier. Se urca in el si culese o banana care parea coapta si parfumata. O decoji, lua cateva inghitituri, dar calitatea ei nu se ridica la inaltimea primei banane. Era bun, dar, cum nu se compara cu prima, maimuta se hotari sa nu mai incerce si alte banane. Voia sa pastreze in inima amintirea primei banane.

Dupa o vreme, o a doua maimuta dadu peste copacii acestia noi si ciudati. Se urca in copac si culese si ea unul din fructele acelea lungi si galbene. Si ea a indepartat coaja si s-a umplut de fericire la prima imbucatura de banana dulce si moale. Hapai si restul si, ca si prima maimuta, declara ca e cel mai delicios fruct pe care-l gustase vreodata. Lua apoi o alta banana din acelasi copaac, o decoji si musca din ea. Si a doua banana era foarte buna, dar maimuta era dezamagita, pentru ca gustul acesteia nu era la fel de desavarsit ca cel din amintirea sa despre prima banana. Se dadu jos si purcese in cautarea unui alt bananier. Il gasi, se urca si culese mai multe banane, le coji si lua cate o imbucatura pe rand din fiecare. Insa a treia, a patra, a cincea si a sasea banana nu mai erau de calitatea celei dintai, asa ca a continuat sa caute toata viata banana care sa aiba un gust la fel de bun ca cea peste care daduse prima oara.

……..

Am dat peste multi cautatori care umbla dupa spiritualitate, in locuri in care aceasta nu exista. Ei isi indreapta atentia spre gandirea Noii Ere – privind reincarnarea, aurele, meditatia, sincronicitatea – dar aceasta inseamna doar fosilizarea invataturii si nu invatatura vie. Oriunde calatoresc, gasesc studenti care repeta mecanic tehnici vechi din Orient si din Occident, fara sa aiba cunoasterea esentei acestor tehnici. Cu alte cuvinte, care este scopul tehnicilor? Le-ai adaptat si le-ai facut sa aiba o semnificatie personala si sa fie relevante pentru propria-ti experienta? Trebuie sa trecem dincolo de tehnici, spre rezultatele pe care le-ar putea produce.

La masa de dimineata ai mentionat conceptul meu de sufit invizibil. Trebuie sa transformam individul, astfel incat calea sa devina parte din existenta de fiecare zi. Nici o tehnica si nici un ritual nu pot fi utile pe parcursul intregii vieti. Se cere un nou mod de relationare si o noua etica. Imagineaza-ti o intreaga cultura care este cu adevarat globala, in care se alatura intreaga omenire si nu doar ritualurile noastre nationale sau religioase – o cultura care merge cu mult dincolo de ceea ce savantii numesc, in mod curent, ecumenism.

…………..

Iti amintesti de dimineata aceea in care spuneai ca nu reusesti sa te mentii constant pe vibratia mai inalta, doctore? E ca si cum fiecare dintre noi am avea un nivel de baza al energiei vibratorii si fiecare dintre noi urmam cai diferite, pentru a ne creste gradat acel nivel de baza, pana cand devine posibil sa te pui la dispozitie pentru activarea altora prin munca ta – ori prin simpla ta prezenta.

…….

Sursa: Carlos Warter – Reintoarcerea la sacru

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s