Gaia

gaia

Francezul Jacques Monod, laureat al premiului Nobel, in cartea sa Intamplare si necesitate, i-a categorisit pe ganditorii holistici ca mine drept „oameni foarte prosti”. Il salut ca pe unul dintre cei mai eminenti oameni de stiinta dar tot cred ca s-a inselat si ca stiinta are nevoie de abordarea de sus in jos la fel de mult ca de reductie. Daca intreaga cunoastere stiintifica actuala a umanitatii ar fi introdusa intr-o singura carte, ea ar depasi capacitatea de intelegere a oricarui om in viata. Oamenii de stiinta, in intreaga lor viata activa, arareori ies dintr-o mica sectiune a unui singur capitol. In timp ce nimeni nu ar putea intelege intreaga carte, cu perspectiva holistica de sus in jos putem cel putin vedea cuprinsul.

……….

Am devenit pentru prima data interesat de posibilitatea ca atmosfera terestra sa fie mai curand o parte dintr-un ansamblu biologic decat o simpla lista de gaze in timp ce testam teoria ca analiza compozitiei chimice a unei atmosfere planetare ar dezvalui prezenta sau absenta vietii. Experimentele noastre au confirmat teoria si in acelasi timp ne-au convins ca structura atmosferei Pamantului este un amestec atat de ciudat si incompatibil incat nu ar fi fost posibil sa apara sau sa se mentina intamplator. Aproape tot ce observam la ea parea sa violeze regulile echilibrului termic si totusi, in mijlocul dezordinii aparente, se mentineau cumva conditii relativ stabile si favorabile vietii. Cand dai peste ceva neasteptat care nu poate fi explicat printr-un accident, merita sa cauti o explicatie rationala. Vom vedea daca ipoteza Gaia lamureste compozitia stranie a atmosferei terestre, prin presupunerea ei ca biosfera mentine si controleaza in mod activ compozitia aerului din jurul nostru astfel incat sa asigure un mediu optim pentru viata terestra.

………….

Se spune oarecum cu cinism ca eminenta unui om de stiinta se masoara prin durata timpului in care tine pe loc progresul in domeniul lui.

……..

„Cat de nepotrivit sa numim aceasta planeta Pamant cand, evident, ea este Ocean.” Arthur C. Clarke

…………………..

Dupa ce am presupus existenta ei, sa analizam trei dintre caracteristicile principale ale Gaiei care ar putea modifica profund interactiunea noastra cu restul biosferei.

1.Cea mai importanta proprietate a Gaiei este tendinta de a mentine conditii stabile pentru intreaga viata terestra. Cu conditia ca noi sa nu fi interferat in mod grav cu starea ei de homeostaza, aceasta tendinta ar trebui sa fie la fel de predominanta acum ca si inainte de intrarea omului in scena.

2.Gaia are unele organe vitale in centrul ei, precum si unele de care se poate lipsi, sau redundante, mai ales la periferie. Ceea ce facem noi planetei poate depinde mult de locul in care o facem.

3.Raspunsul gaian la schimbarile in rau trebuie sa se supuna legilor ciberneticii, in care constanta de timp si factorul de amplificare sunt factori importanti. Astfel, reglarea oxigenului are o constanta de timp masurata in mii de ani. Asemenea procese lente dau cele mai slabe avertismente asupra tendintelor nedorite. Pana cand se realizeaza ca lucrurile nu merg bine si se trece la actiune, forta de inertie va aduce lucrurile intr-o stare mai rea inainte ca o imbunatatire la fel de lenta sa se poata produce.

In ultimele cateva sute de ani, specia noastra, impreuna cu culturile si animalele care depind de ea, a crescut ca numar pana la a ocupa o proportie substantiala din biomasa. In acelasi timp proportiile de energie, informatii si materii prime pe care le folosim au crescut intr-un ritm si mai rapid datorita efectului de amplificare a tehnologiei. Prin urmare pare important in contextul Gaiei sa intrebam: „Care a fost efectul tuturor acestor evolutii recente sau al oricareia dintre ele? Este in continuare omul tehnologic o parte din Gaia sau ne-am alienat fata de ea in mai multe sau mai putine privinte?”

(…) Orice specie isi modifica mediul inconjurator intr-un grad mai mic sau mai mare pentru a-si optimiza rata de reproducere. Gaia rezulta din aceasta ca fiind ansamblul tuturor acestor modificari individuale si din faptul ca toate speciile sunt conectate cu toate celelalte, oricat de lung ar fi circuitul, pentru producerea gazelor, hranei si pentru indepartarea reziduurilor. Cu alte cuvinte, ne place sau nu, si indiferent de ce i-am putea face sistemului ca intreg,  vom continua sa fim absorbiti, desi fara sa ne dam seama, in procesul de reglare gaian. Cum nu suntem inca o specie complet sociala, s-ar putea sa participam atat la nivel comunitar cat si la nivel personal.

…..

O intelegere deplina si o cunoastere a limitelor noastre in cadrul Gaiei ar fi esentiale, si ar trebui exercitata grija cea mai scrupuloasa pentru mentinerea acelor regiuni vitale care se constata ca regleaza sanatatea planetei.

Daca avem noroc, am putea descoperi ca organele vitale din corpul Gaiei nu se afla pe suprafetele de uscat ci in estuare, tinuturi umede si mlastini si pe platformele continentale. Acolo, viteza sechestrarii carbonului se ajusteaza automat pentru a regla concentratia de oxigen si elementele esentiale sunt redate atmosferei. Pana cand nu vom sti mai multe despre Pamant si despre rolul acestor regiuni, vitale sau nu, ar fi mult mai bine sa le lasam in afata limitelor exploatabilitatii.

……………..

Gaia este un sistem cibernetic. Diferitele cai implicate in reglare pot avea asociate cu ele diferite constante de timp si diferite capacitati functionale sau, cum ar spune un inginer, bucle de amplificare variabile. Cu cat este mai mare proportia din biomasa Pamantului ocupata de omenire, de animalele si de culturile necesare pentru hranirea noastra, cu atat devenim mai implicati in transferul energiei, solare sau de alt tip, prin intregul sistem. Pe masura ce are loc transferul de putere catre specia noastra, responsabilitatea pe care o avem in mentinerea homeostazei creste corespunzator, fie ca suntem constienti de acest fapt sau nu. De fiecare data cand modificam o parte dintr-un proces natural de reglare sau introducem o sursa noua de energie sau de informatii marim posibilitatea ca una dintre schimbarile acestea sa slabeasca stabilitatea intregului sistem, micsorand numarul reactiilor posibile.

In orice sistem functional al carui scop este homeostaza, abaterile de la starea de echilibru dinamic stabil produse de modificarile fluxurilor de energie sau de timpii lor de raspuns vor tinde sa fie corectate si va fi cautat un nou optim care sa incorporeze aceste schimbari. Un sistem atat de experimentat cum este Gaia este putin probabil sa fie perturbat cu usurinta. Chiar si asa, ar trebui sa ne miscam cu atentie pentru a evita dezastrele cibernetice ale feedback-ului pozitiv galopant sau ale oscilatiei repetate. Daca, de exemplu, metodele de control al climei pe care le-am postulat ar suferi perturbatii majore, am putea suferi fie o febra planetara fie gerul unei epoci de gheata, sau chiar trece prin oscilatii repetate intre aceste doua stari neplacute.

Aceasta s-ar putea intampla daca, la o anumita densitate intolerabila a populatiei, omul ar uzurpa capacitatea functionala a Gaiei inr-o asemenea masura incat sa o anihileze. S-ar trezi intr-o zi sa constate ca este angajat permanent si pe viata ca inginer de intretinere planetar. Gaia se va fi retras in mâl, si sarcina neintrerupta si complexa de a pastra toate ciclurile globale in echilibru ar fi a noastra. Atunci in sfarsit am conduce acea stranie masinarie, „nava spatiala Pamant” si orice biosfera imblanzita si domesticita ar mai exista, ea ar fi „sistemul nostru de intretinere a vietii”. Nimeni nu stie deocamdata care este numarul optim de indivizi pentru specia umana. Aparatura analitica necesara pentru a furniza raspunsul nu a fost inca asamblata. Presupunand consumul actual de energie per capita, putem ghici ca la mai putin de 10 miliarde ar trebui sa ne aflam in continuare intr-o lume Gaiana. Dar undeva dincolo de aceasta cifra, mai ales daca consumul de energie creste, se afla alegerea intre sclavia permanenta pe nava spatiala temnita Pamant si gigaextinctia care sa le permita succesorilor nostri sa restabileasca o lume gaiana.

…………

Un lucru pare sigur in legatura cu viitorul apropiat: nu poate exista o renuntare voluntara la tehnologie. Suntem o parte atat de intim integrata a tehnosferei incat a renunta la ea este la fel de nerealist ca a sari de pe un vapor in mijlocul Atlanticului pentru a inota restul calatoriei intr-o libertate glorioasa. Au existat multe grupuri care au incercat sa evadeze din societatea moderna si sa se intoarca la natura. Aproape toate au esuat, iar cand rarele succese partiale sunt studiate, se descopera intotdeauna prezenta unei sustineri puternice din partea noastra, a celorlalti.

………

Sursa: James Lovelock – Gaia-o noua perspectiva asupra vietii, aparuta in 1974, revizuita in 2000

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s