Osho pentru fiecare zi I

20190524_135733

Meditatie inseamna sa fii tu insuti, iar iubire inseamna sa-ti impartasesti fiinta cu altcineva. Meditatia iti da comoara, iar iubirea te ajuta s-o impartasesti. Acestea sunt cele doua lucruri fundamentale, iar orice altceva e neesential.

(…)Imagineaza-ti cum ar fi daca cineva ti-ar spune ca mai ai de trait doar o zi. Ce-ai face? Te-ai mai gandi la lucruri nenecesare? Nu, ai uita cu totul de ele. Ai iubi si te-ai ruga si ai medita, fiindca nu ti-au mai ramas decat douazeci si patru de ore de trait. Adevaratele lucruri, lucrurile esentiale, nu le vei amana.

…………

In ochiul dorintei trebuie aruncat putin praf al intelegerii. Dorinta dispare si raman numai nevoile, iar acestea nu cantaresc greu. Nevoile sunt foarte putine, si sunt frumoase. Dorintele sunt urate si fac niste monstri din oameni. Ele creeaza oameni smintiti. Odata ce incepi sa inveti cum sa alegi lucrul care iti aduce mai multa pace, o camera mica va fi suficienta; o cantitate mica de mancare e suficienta; cateva haine sunt suficiente; o persoana iubita e suficienta.

…………

Ca sa cunosti un lucru, trebuie sa-l pierzi.

Fiecare om se rataceste de lumea sa interioara, de spatiul sau launtric, si apoi, incetul cu incetul, se simte insetat dupa el. De la sinele sau cel mai launtric vine chemarea de a se intoarce acasa, si atunci omul isi incepe calatoria. Asta inseamna sa fii un cautator. Inseamna sa pornesti catre spatiul launtric cald pe care l-ai parasit intr-o zi. Nu vei castiga nimic nou. Vei castiga ceva ce a fost mereu acolo, dar tot va fi un castig, deoarece acum, pentru prima data, vei vedea ce anume este acel spatiu. Ultima data cand ai fost acolo nu ti-ai dat seama de el.

Nu putem deveni constienti de un lucru daca nu am parasit niciodata acel lucru. Asa ca totul e bine. Ratacirea e buna si ea. A pacatui este de asemenea bine, fiindca numai asa poti deveni un sfant.

……….

Iubitii incep sa se teama cand lucrurile se linistesc. Incep sa simta ca poate iubirea e pe cale sa dispara.

Cand iubirea se aseaza, totul se linisteste. Atunci, iubirea incepe sa semene mai mult cu prietenia – iar aceasta are o frumusete a ei. Prietenia e insasi crema, esenta iubirii. Asadar, las-o sa se aseze! Si nu-ti face griji, altminteri, mai devreme sau mai tarziu vei incepe sa creezi probleme. Mintea vrea intotdeauna sa creeze probleme, fiindca atunci ea ramane importanta; cand nu e nici o problema, ea devine neimportanta.

…………..

Odata ce intelegi ca totul tine de tine, de ce sa te multumesti sa fii doar in regula? Asa ceva nu inseamna prea mult, iar viata ta nu va fi o viata de cantec si dans si celebrare. Daca esti doar in regula, cum vei celebra? Daca esti doar in regula, cum vei iubi? De ce sa fii atat de zgarcit cu ceea ce simti? Dar multi oameni se blocheaza la stadiul de in regula. Si-au pierdut toata energia doar din cauza ideilor lor. A fi in regula e ca si cum n-ai fi nici bolnav, dar nici sanatos; e asa si asa. Nu e bolnav, dar nu e sanatos si plin de viata.  Nu poate celebra.

Sugestia mea este ca daca  e prea dificil pentru tine sa fii beatific, atunci cel putin simte-te profund nefericit. Macar asa vei fi ceva; va fi acolo prezenta energia. Poti sa plangi si sa jelesti. Daca nu vei putea sa razi, macar vei putea sa versi lacrimi. Chiar si asta va insemna viata. Dar a fi in regula e ceva foarte rece. Iar daca se pune problema alegerii, de ce sa alegi nefericirea, cand poti alege fericirea?

………….

Lasa vantul sa intre, lasa soarele sa intre – totul e binevenit. Odata ce incepi sa traiesti avand o inima deschisa, nu te vei mai inchide niciodata. Dar trebuie sa treaca timp pana ce incepi sa te obisnuiesti. Si trebuie sa pastrezi deschiderea aceea, altminteri, te vei inchide din nou.

(…)Asa ca atunci cand te simti deschis, incearca sa te bucuri de asta. Sunt momente rare. In astfel de momente, incearca sa iesi, ca sa traiesti experienta deschiderii. Odata ce ai trait aceasta experienta si o ai ca reper solid, vei putea sa renunti la frica. Vei vedea ca a fi deschis e o comoara pe care o pierdeai in mod nenecesar. Iar comoara e asa de naturala ca nimeni nu ti-o poate lua. Cu cat o impartasesti mai mult, cu atat se inmulteste. Cu cat esti mai deschis, cu atat existi mai mult.

………………….

Nu e nevoie sa te duci la biserica sau la templu sau la moschee; oriunde ai fi, fii beatific si, astfel, te afli in templu. Templul e o creatie subtila a propriei tale energii. Daca esti beatific, creezi templul in jurul tau.

………..

Fii atent la fiecare cuvant pe care il spui. Limbajul nostru e de asa natura, felul in care vorbim noi e de asa natura incat, fie ca ne dam seama, fie ca nu, noi facem afirmatii absolute. Nu face niciodata asa ceva. Spune „poate” mai des. Ezita mai des. Spune „posibil” mai des, si lasa-le si celorlalti libertatea de a decide singuri.

…………….

Odata cu meditatia apare o mare nevoie de iubire. Ele sunt precum doua aripi, si nu poti zbura cu o singura aripa. Daca meditatia merge bine, deodata vei vedea ca iubirea lipseste. Daca iubirea merge bine, deodata vei vedea ca meditatia lipseste. Daca nimic nu merge bine, atunci nu e o problema. Te obisnuiesti sa fii trist, sa fii inchis. Dar cand una din aripi a inceput sa se miste, e nevoie si de cealalta.

………………….

Atunci cand ai avut o realizare, propune-ti sa o retraiesti iar si iar. Stand in liniste, aminteste-ti-o; nu doar ti-o aminti si atat, ci retraieste-o.

Incepe sa simti tot asa cum ai simtit atunci cand a avut loc realizarea. Permite vibratiilor sa te inconjoare. Patrunde in acelasi spatiu si permite-i sa se intample, astfel incat, treptat, treptat, sa devina ceva foarte firesc pentru tine. Vei ajunge atat de capabil sa retraiesti experienta incat vei putea face asta in orice moment.

Multe intelegeri valoroase au loc, dar ele au nevoie de o continuare. Altminteri, devin simple amintiri si vei pierde contactul cu ele si nu vei mai putea sa reintri in aceeasi lume. Incetul cu incetul, intr-o zi vei incepe tu insuti sa nu mai crezi in ele. Ti se va parea ca a fost un vis sau o hipnoza sau vreun truc al mintii. Asa a pierdut umanitatea multe experiente frumoase.

Fiecare om ajunge la niste spatii frumoase in viata. Dar noi nu incercam niciodata sa croim o poteca spre acele spatii frumoase, pentru ca ele sa devina la fel de firesti precum mancatul, dusul sau mersul la culcare, astfel ca, ori de cate ori inchizi ochii, sa poti sa te afli in spatiul acela.

…………….

Cand doi oameni sunt in mod absolut aici si acum, ei nu mai sunt – atunci Dumnezeu este. Noi traim in aceeasi lume numai atunci cand traim in Dumnezeu. Se poate sa traiesti cu o alta persoana ani de zile, iar in acest timp tu sa traiesti in  lumea ta, iar ea intr-a ei – de aici permanenta ciocnire dintre doua lumi. Incetul cu incetul, inveti cum sa eviti aceasta ciocnire. Asta numim noi a trai impreuna cu cineva: a evita ciocnirile, a incerca sa nu intram in coliziune. Asta numim noi familie, societate, umanitate… Toate sunt false! Nu poti sa fii cu adevarat cu un barbat sau cu o femeie decat daca traiti amandoi in Dumnezeu.

………

Poate ca n-ai ajuns niciodata pe piscurile iubirii si tanjesti din inima dupa asta. Ai fost indragostit, dar iubirea ta n-a fost niciodata bizara, n-a fost niciodata fantastica, n-a fost niciodata una pe cinste. A fost calduta. N-a fost ca un foc care sa te mistuie. Ai fost in ea, dar n-ai fost nimicit de ea; te-ai descurcat sa ramai la liman. Ai fost destept, n-ai fost nebun. Si numai nebunii stiu ce e iubirea, fiindca iubirea e un fel de nebunie.

……………

Ramai neexplicat.

Nu e nevoie ca totul in viata sa fie explicat. Nu avem nici o responsabilitate de a explica ceva cuiva.

Tot ceea ce e profund e intotdeauna de neexplicat. Lucrurile pe care le poti explica sunt foarte superficiale. Exista lucruri pe care nu le poti explica.

Daca te indragostesti de cineva, cum ai putea explica in ce fel te-ai indragostit? Orice raspuns ai da suna prostesc – datorita nasului, datorita fetei, datorita vocii. Toate acele lucruri vor parea ca nu merita sa fie mentionate, dar exista ceva in persoana respectiva. Poate ca acele lucruri constituie unele dintre motivele pentru care iubesti persoana respectiva, dar acel „ceva” e mai mare decat orice. Acel ceva e mai mult decat totalul motivelor.

………………

Sursa: Osho – Osho pentru fiecare zi

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s