Factfulness I

20190524_135711

Cartea asta mi-a dat un update la sistem. Este una din cartile recomandate de cativa oameni frumosi din viata mea, asa ca am decis sa dau iama in pusculita si sa mi-o fac cadou. Am carti cat sa-mi mai ajunga de citit inca vreo trei vieti de acum incolo, dar asta era musai. O am pdf si audio in engleza, dar… of, am si pitici de anticar care vrea o relatie fizica cu cartea lui 🙂

Are la inceput un test cu 13 intrebari, fiecare cu 3 variante de raspuns. Am raspuns corect la 4, ultima fiind si cea la care raspunde corect majoritatea. Este fascinant cat de ignoranti suntem cand vine vorba de viziunea asupra lumii. Adica, poate voi nu…dar eu sigur. Si credeam ca mai stiu una alta. Am atatea prejudecati si informatii depasite in minte de care abia acum mi-am dat seama. Si se pare ca trendul este general.

M-am uitat la cateva TED-uri cu nenea Hans Rosling (le gasiti pe toate aici) si e tare bagat in priza, cu imensul lui bat aratator din bambus.  Sper sa va placa 🙂

……………

Sa impartasim concluziile la care am ajuns, in urma anilor in care am incercat sa educ oamenii prezentandu-le o perspectiva asupra lumii bazata pe evidente si ascultand cum oamenii interpreteaza gresit faptele, chiar si atunci cand ele se afla sub ochii lor. O carte care explica de ce majoritatea populatiei, de la oameni simpli la experti inteligenti, extrem de bine educati, au rezultate mai slabe decat cimpanzeii cand vine vorba despre lume si realitatile ei.

Pe scurt:

Gandeste-te la lumea in care traiesti. Razboaie, violenta, dezastre naturale, dezastre cauzate de om, coruptie. Nu e de bine si pare ca va fi si mai rau, nu-i asa? Bogatii devin tot mai bogati, iar saracii, tot mai saraci. Numarul saracilor nu conteneste sa creasca si curand vom ramane fara resurse, daca nu schimbam cu adevarat ceva. Cel putin aceasta este imaginea pe care cei mai multi vest-europeni o regasesc in presa si care li se intipareste in minte. Ceea ce eu numesc o viziune catastrofica asupra lumii. Stresanta si inselatoare.

De fapt, cea mai mare parte a populatiei lumii castiga un venit mediu. Poate ca nu se incadreaza in ceea ce noi numim clasa de mijloc, dar nici nu traieste in saracie extrema. Fetele lor merg la scoala, copiii lor sunt vaccinati, familiile acestora au in medie doi copii si isi doresc sa viziteze lumea in vacanta, nu ca refugiati. Pas cu pas, an de an, lumea progreseaza. Nu pe fiecare indicator in fiecare an, dar ca principiu. Chiar daca lumea se confrunta cu provocari uriase, progresele realizate sunt incredibile. Aceasta este perspectiva lumii bazata pe evidente.

Este o perspectiva catastrofica asupra lumii, care le insufla oamenilor cele mai dramatice si negative raspunsuri la intrebarile mele. Oamenii se refera la perceptia despre lume pe care si-au conturat-o in minte si o fac constant si automat atunci cand gandesc, emit ipoteze sau invata lucruri noi despre lume. Daca perceptia ta despre lume este gresita, atunci vei formula constant presupuneri gresite. Iar aceasta viziune catastrofica nu este cauzata doar de informatii invechite, asa cum obisnuiam sa cred. Chiar si oamenii cu acces la cele mai noi informatii interpreteaza gresit lumea. Eu sunt convins ca nu este vina presei diabolice, a propagandei, a informatiilor false sau a evindentelor eronate.

Dupa decenii de experienta in calitate de conferentiar, de ascultator al oamenilor si al modurilor in care interpreteaza gresit lumea, chiar si atunci cand evidentele le stau la indemana, aceasta experienta m-a condus la concluzia ca perspectiva catastrofica despre lume este atat de greu de schimbat din cauza modului unic in care functioneaza creierul uman.

…………..

Instinctul decalajului. Ma refer la tentatia irezistibila pe care o simtim de a imparti lucrurile in doua categorii distincte si de multe ori in contradictie, cu un decalaj imaginar – o prapastie uriasa de nedreptate – intre ele. Este vorba despre instinctul care le spune oamenilor ca lumea este impartita in doua tipuri de tari si doua feluri de oameni: bogati versus saraci.

……….

20190524_141514

Fiecare figura de pe grafic reprezinta un miliard de oameni, iar cei sapte omuleti ne arata cum se distribuie in prezent populatia lumii pe cele patru niveluri de venit, exprimate in dolari pe zi. Se poate observa ca majoritatea oamenilor se plaseaza in cele doua niveluri din mijloc, acolo unde nevoile umane de baza sunt satisfacute.

……

De ce este atat de greu de demontat ideea preconceputa ca exista un decalaj intre saraci si bogati?

Cred ca este din cauza predispozitiei puternice pe care o au oamenii pentru gandirea binara, o nevoie instinctuala de a imparti lumea in doua grupuri distincte, despartite intre ele de o prapastie. Ne place sa dihotomizam. Cei rai impotriva celor buni. Eroii impotriva miseilor. Tara mea versus restul lumii. A diviza lumea in doua parti distincte este simplu si intuitiv, dar este si dramatic, pentru ca implica conflict. Facem asta tot timpul, fara sa gandim.

Jurnalistii stiu asta, de aceea povestile lor au mereu in centru conflictul care opune doua persoane, puncte de vedere sau grupuri. Ei prefera povestile cu saracie extrema si miliardari, nu povestile despre marea majoritate a oamenilor, care se indreapta incet, dar sigur, spre o viata mai buna. Jurnalistii sunt povestitori. La fel sunt si producatorii de documentare sau de filme. Documentare care pun individul fragil in antiteza cu corporatiile mari, diabolice. Filmele cu succes de casa prezinta de cele mai multe ori o lupta intre bine si rau.

Instinctul decalajului ne face sa ne imaginam o diviziune acolo unde exista doar o succesiune fara asperitati, diferenta acolo unde exista convergenta si conflict in loc de intelegere. Este primul instinct pe lista noastra, pentru ca este atat de comun si pentru ca distorsioneaza fundamental datele. Daca te uiti la stiri sau intri pe site-ul web al unui grup de lobby, iti vor sari probabil in ochi povesti despre conflicte intre grupuri ori sintagme ca „decalajul in crestere”.

………….

Instinctul decalajului

Factfulness inseamna sa recunosti cand o poveste vorbeste despre decalaj si sa-ti aduci aminte ca astfel se contureaza doua grupuri despartite de o prapastie. De cele mai multe ori, realitatea nu este atat de polarizata. De obicei, majoritatea se afla chiar la mijloc, acolo unde se presupune ca este decalajul. Ca sa-ti controlezi instinctul decalajului, cauta majoritatea.

  • Fereste-te de comparatia mediilor. Daca ai putea verifica sirurile de numere, probabil ca ai identifica suprapuneri. De cele mai multe ori nu exista niciun decalaj.
  • Fereste-te de comparatia extremelor. In toate grupurile, de tari sau de oameni, cativa sunt la varf si cativa la baza. Diferentele sunt de cele mai multe ori flagrante. Dar si atunci majoritatea se afla intre cele doua extreme, acolo unde ne imaginam ca exista un decalaj.
  • Perspectiva din elicopter. Nu uita ca a privi lucrurile de sus distorsioneaza perspectiva. De acolo, de sus, toate lucrurile par marunte, dar realitatea nu este asa.

……………..

Este pe cat de ridicol, pe atat de stresant sa ignoram progresele facute. Oamenii imi spun adesea ca sunt optimist, pentru ca le pun in fata ochilor progrese enorme de care nu au avut habar. Asta ma enerveaza. Nu sunt un optimist. Nu sunt nici un naiv. Sunt doar un „posibilist” foarte serios. Este o eticheta inventata de mine. Inseamna o persoana care nu spera fara motiv, cineva care rezista cu stoicism unei perspective ultradramatizate a lumii. Ca posibilist, observ progresul, care ma umple de convingere si de speranta ca si pe viitor acest progres va fi posibil. Asta nu este o perspectiva optimista. Asta inseamna sa ai o perspectiva rationala, constructiva si utila asupra lumii.

…………….

Instinctul negativitatii

Factfulness inseamna sa recunosti stirile negative si sa nu uiti ca vestile proaste circula cel mai repede. Cand lucrurile merg mai bine, de cele mai multe ori nu aflam nimic despre ele. Asta ne da constant impresia ca lumea se indreapta intr-o directie gresita, lucru foarte stresant.

Daca vrei sa controlezi instinctul negativitatii, asteapta-te la vesti proaste.

  • Mai bine si rau. Exerseaza distinctia dintre o stare (de ex. rea) si o directie de schimbare (ex. mai bine). Convinge-te ca lucrurile pot fi in acelasi timp mai bune si rele.
  • Stirile pozitive nu sunt stiri. Ele nu ajung aproape niciodata la public. De aceea stirile sunt de cele mai multe ori negative. Cand vezi stiri negative, intreaba-te daca o stire pozitiva te-ar fi afectat in aceeasi masura.
  • Imbunatatirile progresive nu sunt stiri. Cand o tendinta se imbunatateste progresiv, cu caderi periodice, cel mai probabil vei observa caderile, mai degraba decat progresul general.
  • Mai multe stiri nu inseamna mai multa suferinta. Numarul stirilor negative creste din cauza faptului ca suntem mai atenti la suferinta, nu pentru ca lucrurile merg mai rau in lume.
  • Fereste-te de trecutul edulcorat. Oamenii obisnuiesc sa-si ridice in slavi trecutul, iar natiunile sa-si glorifice istoria.

………………..

Instinctul liniei drepte

Factfulness inseamna sa recunosti ca presupui ca o linie va continua sa evolueze drept si sa-ti aduci aminte ca astfel de linii sunt rare in realitate.

Pentru a controla instinctul liniei drepte, nu uita ca liniile apar in forme diverse.

  • Nu presupune linii drepte. Multe trenduri nu evolueaza in linie dreapta, ci sub forma de S, de tobogan, de curba, de cocoasa sau de linii dublate. Niciun copil nu a mentinut ritmul de crestere din primele sase luni si niciun parinte nu se asteapta la asta.

……………………..

Dorinta unei moase

In 1999 am calatorit impreuna cu cativa studenti suedezi ca sa vizitam o moasa traditionala intr-unul din satele uitate de lume din Tanzania. Imi doream ca medicinistii mei de pe nivelul 4 sa cunoasca un lucrator in domeniul medical de pe nivelul 1, nu doar sa citeasca in carti despre acesti oameni. Moasa nu avea o educatie formala, iar studentii au ramas cu gura cascata cand le-a povestit despre greutatile ei, cum bate drumurile dintre sate ca sa ajute femeile sarace sa nasca pe podele de pamant, in intuneric, fara echipament medical sau apa curata.

Unul dintre studenti a intrebat „Aveti copii?”. „Da”, a raspuns mandra, „doi baieti si doua fete.” „Fetele vor invata aceeasi meserie?”Batrana si-a smucit corpul in fata si s-a pus pe ras. „Fetele mele! Sa munceasca asa ca mine? Nu! Niciodata! Au slujbe bune. Lucreaza la calculator in Dar es Salaam, asa cum si-au dorit.”Fetele moasei scapasera de pe nivelul 1.

Un alt student a intrebat: „Daca v-ati putea alege un instrument care v-ar putea face munca mai usoara, care ar fi acela?”. „Imi doresc mult o lanterna”, a raspuns ea. „Cand merg prin sat noaptea, chiar daca luna straluceste, tot mi-e greu sa vad serpii.”

……………..

Sursa: Hans Rosling – Factfulness

P.S.:Ultimul TED:

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s