Remedii Lente III

20190508_184518

„Solutiile bune exista numai in demonstratie… Problemele trebuie rezolvate in actiune si acolo unde se ivesc… de catre oamenii care vor suferi consecintele greselilor lor.” Wendell Berry

……….

„Oamenii rareori au succes daca nu gasesc nimic amuzant in ceea ce fac.” Dale Carnegie

…………

Cu toate ca stiu ca o asemenea anarhie de burlac este inacceptabila acasa, mi-e totusi greu sa storc macar un pic de entuziasm pentru corvezile domestice. In afara de gatit, chiar nu-mi plac. Si nici nu ma entuziasmez cand dau peste o camera foarte ordonata. Copiii mei simt la fel. Fiica mea mi-a spus odata: „Daca munca in gospodarie este atat de importanta, de ce nu se inventeaza un mod de a o face mai distractiva?”

Ei bine, in 2007, cineva a facut acest lucru. Razboaiele Treburilor Casnice – Chore Wars – este un joc online care transforma muncile gospodaresti in ceva ce ti-ai putea dori sa faci. Ca sa joci, formezi un grup virtual, alcatuit din oameni cu care imparti acelasi spatiu in lumea reala – o familie, sa spunem, un birou sau un club de socializare. Fiecare jucator isi alege un avatar si apoi trageti cu totii la sorti dintr-o lista de treburi gospodaresti de facut in schimbul unor premii, de la niste aur virtual pana la niste puncte care intra in conturile avatarurilor. Poti, de asemenea, sa acorzi premii din lumea reala in schimbul comorii digitale: o iesire la film penru copii sau un masaj la picioare pentru parteneri.

Ca toate jocurile de interpretat un rol, Chore Wars da realitatii un fir epic si o tenta eroica. Treburile casnice sunt „aventuri”. Dusul gunoiului, de exemplu, ar putea fi descris drept „scoaterea deseurilor toxice din regat”, in vreme ce stersul cu mopul a zapezii topite de pe veranda s-ar putea numi „indepartarea apelor revarsate din fata portilor.”

Stiu ce ganditi, pentru ca si eu am gandit la fel. Prapadit, prostesc, infantil. Nu-i poti face pe oameni sa indrageasca munca domestica transformand-o intr-o versiune de Dungeons and Dragons. Ei bine, ce stiu eu? Chore Wars i-a insufletit pe cei cu fobia treburilor casnice din toata lumea sa puna mana pe mop si pe carpa de sters praful. Jucatorii vorbesc despre copii care sar din pat sa-si faca ordine prin camera si sa duca rufele la spalat; colegi care se strecoara la serviciu dimineata devreme ca sa spele vasele din chicineta de la birou; chiar studenti care se ciondanesc pentru dreptul de a spala toaletele de la camin. Jucatorii de Chore Wars sunt uimiti de convertirea lor.

………

Urmatorul ingredient al Remediului Lent: exploatarea inclinatiei umane spre joc. Instinctul jocului este cablat in circuitele echipamentului nostru de hardware. Mult timp dupa ce jocul ne-a ajutat sa ne construim creierul in timpul copilariei, continuam sa iubim jocurile, de la scrabble si sudoku pana la dame si sah. Acum saptezeci de ani, Johan Huizinga, un sociolog olandez, identifica jocul drept o nevoie umana elementara, in cartea sa Homo ludens: „Jocul nu poate fi negat”, scria el. „Puteti nega, daca va place, aproape toate abstractiunile: dreptate, frumusete, adevar, bunatate, minte, Dumnezeu. Puteti nega seriozitatea, dar nu jocul.”

….

In Chore Wars, recompensele pentru savarsirea aventurilor sunt imediate si poti mereu sa monitorizezi cat de puternic si de indemanatic devine avatarul tau. Asta poate sa sune foarte banal, dar progresul constant, masurabil si suplimentar este exact lucrul pe care creierul il doreste cu ardoare.

Ca sa-i convinga pe jucatori sa faca niste lucruri pe care, in mod normal, ei nu vor sa le faca, Chore Wars favorizeaza morcovul in dauna ciomagului. Fiecare aventura te rasplateste cu recompense diferite, iar jucatorii sunt liberi sa decida in care aventura sa se avante. Asta inlatura neplacerea constrangerii si transforma treburile casnice intr-o serie de acte voluntare si intr-o elaborare creativa de strategii.

Chore Wars este, totodata, un joc profund social. Jucatorii primesc feedback de la rivalii lor, un deget mare ridicat pentru desfundarea canalizarii, sa spunem, sau niste ghionturi amicale in coaste pentru evitarea unor aventuri mai solicitante. In calitate de animale sociale, nimic nu ne place mai mult decat sa interactionam cu altii intr-un joc, mai ales atunci cand acesta ne ofera aprobarea tovarasilor de joc.

………..

Atunci cand jucam ceva, ne simtim transpusi in cea mai buna versiune a persoanei noastre. Ne simtim atat de inteligenti, de capabili si plini de incredere in fortele noastre. Ii avem pe toti acesti aliati care ne pot ajuta sa ne rezolvam problemele si asta mareste probabilitatea de a ne fixa obiective realmente ambitioase si de a ne tine de ele, de a rezista in caz de esec. Este un gen aparte de energie. Acelasi timp petrecut in fata televizorului nu-i face pe oameni sa sara de pe sofa si sa vrea salvarea lumii. Jocul ne transpune efectiv intr-o stare de spirit si intr-o dispozitie afectiva care sporesc probabilitatea de a face ceva extraordinar in lumea reala.

(…)Jocurile pot fi un ingredient cheie al Remediului Lent. Nu numai ca ne pot insufleti sa ne ridicam de pe canapea si sa raspundem provocarilor (si treburilor casnice) pe care, in mod normal, le-am ocoli, dar pot sa dea frau liber, totodata, energiei creatoare de care este nevoie pentru a inventa cele mai bune solutii. Jocurile nu sunt altceva decat rezolvare de probleme. Cele mai bune jocuri ne invata sa incepem rezolvarea unei probleme inainte de a cunoaste toti parametrii; sa exploram o lume, verificand ce resurse variate ne stau la dispozitie, interactionand cu sistemele ca sa intelegem cum functioneaza; sa fim deschisi fata de orice provocare s-ar ivi; sa o abordam cu calm si curiozitate; sa fim intru totul atenti la mediu si la imaginea de ansamblu; sa mergem mai departe din toate puterile, chiar si atunci cand prima noastra solutie nu da rezultate; sa fim optimisti si incarcati cu energie pozitiva.

Nu este atat de aiurit pe cat suna. Jocul poate fi o cale profunda de abordare a lumii si a sinelui. Artistii au stiut intotdeauna ca o minte jucausa poate sa dezlege cele mai valoroase taine. Picasso vorbea despre necesitatea de a ramane un copil pentru a picta. Henri Matisse observa ca „un colosal spirit de aventura si o patima a jocului” este semnul distinctiv al creatorilor de categorie grea. In stiinta, de asemenea, testarea jucausa a limitelor este adeseori primul pas catre strafulgerarile de geniu care castiga Premii Nobel. Sir Isaac Newton a scris odata ca „imi par mie insumi doar un baietel ce se joaca la malul marii, amuzandu-ma cateodata atunci cand dau peste o pietricica mai neteda sau o scoica mai frumoasa decat de obicei, in vreme ce oceanul adevarului se intinde cu totul nedescoperit in fata mea.”Albert Einstein a spus-o mai succint: „Ca sa stimulezi creativitatea, trebuie sa dezvolti inclinatia copilareasca spre joaca.”Mottoul personal al lui Steve Jobs era: „Ramai flamand. Ramai nechibzuit.”

Are sens din punct de vedere neurologic. Dopamina secretata in timpul jocurilor nu doar ne da o senzatie de placere, dar ne si ajuta sa ne concentram si sa invatam, prin activarea acelor parti din creier care guverneaza gandirea creatoare si capabila sa rezolve probleme. In sens fiziologic, jocurile ne transpun intr-un cadru mintal de Remediu Lent.

……….

Competitia este o parte sanatoasa a jocului, dar nu atunci cand ajunge la cutite. Iata de ce intotdeauna imi concep jocurile de asa natura incat esecul altuia nu-ti aduce beneficii, pe cand succesul altuia iti poate fi benefic. Nu vrei ca oamenii sa se nimiceasca unii pe altii; vrei ca fiecare sa se straduiasca a-l face pe un altul s-o duca mai bine.

(…) Exista un continuum intre distractie si Premiul Nobel.

………..

Chiar si in cultura noastra grabita, remediul rapid nu este obligatoriu. Cu totii putem alege sa abordam problemele temeinic.

Vestea buna este ca lumea evolueaza in directii care aduc prevestiri bune pentru Remediul Lent. Suntem acum mai bine educati decat oricand in trecut. Tehnologia ne-a daruit o noua si formidabila trusa de scule pentru rezolvarea problemelor. Globalizarea a restrans planeta, facilitand munca in comun si schimbul de idei. Chiar si modul in care ne distram se misca in directia cea buna. Multe ore petrecute candva in fata televizorului sunt astazi consacrate blogurilor, jocurilor si altor cautari online care ne dezvolta muschii cognitivi in feluri cu totul diferite de vizionarea la nesfarsit a serialului Friends. Urgenta arzatoare a problemelor cu care se confrunta astazi omenirea contribuie, de asemenea, la concentrarea mintilor noastre. Chiar si criza economica din 2008 s-ar putea dovedi sa fi adus o doza de optimism: in lipsa banilor de risipit pe ultimul remediu rapid la moda, trebuie sa fim mai critici si mai creatori. Sau, dupa cum s-a exprimat Ernest Rutherford, parintele fizicii nucleare, in timpul unei explozii de austeritate din anii 1920: „Nu mai avem un sfant, asa ca trebuie sa gandim.”

………..

O miscare lenta ia avant pe masura ce tot mai multi oameni contesta sloganul mincinos ca mai repede este intotdeauna mai bine. Ca sa luati parte, nu trebuie sa renuntati la cariera, sa va aruncati iPhonul si sa va alaturati unei enclave comunitare. Traiul Lent nu inseamna sa traiesti ca un melc. Inseamna sa faci totul cu viteza potrivita – repede, incet sau in oricare alt ritm care duce la cele mai bune rezultate. Numeroase micromiscari prospera deja sub umbrela Lentorii: Mancare facuta pe Indelete, Orase Lente, Munca Lenta, Sex Lent, Tehnologie Lenta, Educatie Lenta, Cresterea Lenta a Copiilor, Design Lent, Calatorie Lenta, Moda Lenta, Stiinta Lenta, Arta Lenta.

…………..

Secretul sta in a gasi combinatia potrivita de ingrediente din reteta Remediului Lent. Sa recapitulam aceste ingrediente. Atunci cand va apucati de orice problema complexa, faceti-va timp pentru urmatoarele lucruri: sa va recunoasteti greselile; sa intelegeti ce anume, realmente, nu merge bine; migaliti maruntisurile, ganditi in perspectiva si uniti punctele disparate ca sa elaborati solutii holistice; cautati idei de peste tot, lucrati cu altii si recunoasteti meritele lor; consolidati-va propria expertiza, in timp ce va pastrati scepticismul fata de experti; ganditi de unul singur si impreuna cu altii; captati si puneti in valoare emotiile; inrolati o figura catalizatoare; consultati sau chiar recrutati pe cei mai apropiati de problema; transformati cautarea remediului intr-un joc; distrati-va, urmariti-va intuitiile, adaptati-va, folositi incercarea si eroarea, acceptati incertitudinea. Atunci cand imprejurarile cer un remediu rapid, oferiti prin toate mijloacele un remediu rapid, dar nu-l lasati niciodata netestat. Reveniti ulterior, atunci cand timpul va permite, sa creati o solutie mai durabila. Si indiferent de constrangerile temporale, sa nu aveti niciodata incredere in remediile care arata prea bine ca sa fie adevarate, pentru ca, de obicei, nici nu sunt. H.L. Mencken nimereste drept la tinta atunci cand ne avertizeaza: „Intotdeauna exista o solutie facila pentru orice problema omeneasca – simpla, precisa, plauzibila si gresita.”

Sursa: Carl Honore – Remedii Lente 2013

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s