Remedii Lente II

20190508_184518

Urmatorul ingredient al Remediului Lent: alocarea timpului necesar sa gandesti problema in profunzime ca sa ajungi la un diagnostic corect. Intrebat ce-ar face daca ar avea o ora sa salveze omenirea, Albert Einstein a raspuns: „As consuma 55 de minute pentru definirea problemei si numai cinci minute pentru gasirea solutiei.” Cei mai multi dintre noi procedeaza exact pe dos.

…………..

Ca sa facem loc meditatiei ample si creative trebuie sa demolam tabuul lentorii care s-a impregnat atat de adanc in cultura secolului XXI. Trebuie sa acceptam ca decelerarea judicioasa, in momentele potrivite, ne poate face mai inteligenti. Atunci cand se abordeaza o problema in grup, aceasta inseamna sa dam mai putina atentiee ganditorilor iuti, care ies in evidenta, si sa fim mai atenti la persoanele discrete care stau mai retrase si cugeta.

………..

„In aceste vremuri, in care se crede ca exista o scurtatura spre orice, lectia cea mai importanta de invatat este ca drumul cel mai dificil este, pe termen lung, cel mai usor.” Henry Miller

………….

Orice remediu solid trebuie sa fie unul cu bataie lunga.

……………..

Ca si alte ingrediente ale Remediului Lent, efortul daruit unor chestii marunte ia timp. De obicei, trebuie sa depistezi, sa intelegi si sa organizezi detaliile. Uneori facem asta ca pe un lucru de la sine inteles. Ganditi-va cat timp ati stat in fata oglinzii inainte de o intalnire fierbinte, ca sa fiti siguri ca si ultimul fir de par sta la locul lui. Sau de cate ori ati citit si recitit o cerere de angajare inainte sa o expediati. Dar, in lumea noastra pusa pe fuga, o astfel de atentie pentru detalii zboara adeseori pe fereastra. Mintile noastre sunt predispuse sa inlature maruntisurile care ne contrazic pseudoteoriile – amintiti-va biasul confirmationist si problema patrimoniului. Lupta cu detaliile poate fi, de asemenea, plicticoasa, pisaloaga si neinteresanta. Rareori ajunge pe prima pagina sau duce publicul in pragul lesinului. Privirile sunt atrase de gesturile indraznete si vijelioase. Si totusi, indiferent de cati bani, cata energie si cata timp investiti si oricat de nobile ar fi intentiile voastre, chiar si cel mai bun remediu se va poticni daca tratati gresit amanuntele.

Uitati-va numai la istoria ajutoarelor pentru Africa. De-a lungul anilor, donatorii occidentali au expediat containere intregi cu echipamente medicale care nu pot functiona in caldura extrema a continentului si aparate auditive proiectate pentru un tip de surditate rareori intalnit in lumea in curs de dezvoltare. Detalii agasante au subminat, de asemenea, reconstructia mult comentata in presa a Afganistanului. Autoritatile americane, de exemplu, au construit scoli in acea tara distrusa de razboi, dar nu au fost in stare sa construiasca macar un singur colegiu pentru pregatirea profesorilor care sa predea il ele.

…………..

Uneori merita sa revezi un detaliu care a fost deja respins ca fiind irelevant. In mod traditional, muzica clasica a fost prerogativa barbatilor albi. In lumea masculina a solistilor in frac negru si a dirijorilor cu parul argintiu, era de la sine inteles ca femeile pur si simplu nu pot canta la fel de bine. Aveau buze, plamani si maini nepotrivite. Erau prea slabe. Nu puteau sa simta muzica la fel. La nesfarsit, aparatorii marilor orchestre au vazut cum aceasta viziune se confirma in timpul auditiilor in care barbatii sunau intotdeauna mai bine decat femeile. Asa sa fi fost?

Auditiile traditionale erau adeseori niste afaceri informale, in care candidatii cantau cateva minute in fata directorului muzical sau a dirijorului de orchestra. Contactul strans si direct avea menirea sa-i ajute pe experti sa dea un verdict informal, insa, de fapt, avea frecvent tocmai rezultatul opus. Contrar opiniilor conventionale, o auditie a candidatului la vedere face ca membrii juriului sa se concentreze mai greu asupra celei mai importante abilitati din CV-ul fiecarui muzician: sunetul interpretarii. In schimb, ei pot fi distrasi sau chiar influentati de o multime de indici vizuali: tinuta, varsta, coafura, linia barbiei, cat de mult transpira candidatii; cat de rar au zambit; cum tin instrumentele. Si sexul.

Cat de mult pot aceste variabile vizuale sa altereze ceea ce au auzit marimile din orchestre a devenit limpede atunci cand lumea muzicii clasice a inceput sa faca auditii oarbe in anii 1970. In loc sa cante in vazul comisiei, candidatilor li s-a atribuit un numar si au cantat ascunsi dupa un paravan. Daca faceau cel mai mic zgomot care le-ar fi putut trada identitatea – un scurt acces de tuse, de exemplu, sau pocnetul unui toc de pantof – erau scosi din concurs si rechemati ulterior cu un alt numar. Prin aceasta modificare, expertii erau fortati sa faca doar ce sustinusera sa fi facut tot timpul: sa-i evalueze pe candidati numai in functie de sunetul muzicii interpretate de ei. Si ce credeti ca s-a intamplat? Brusc, femeile nu au mai sunat chiar atat de rau, la urma urmei. Au inceput sa ocupe joburi importante ca violoniste, violonceliste si tromboniste. In cele trei decenii scurse de atunci, auditiile oarbe au devenit procedura standard, numarul femeilor care canta in orchestrele de frunte din Statele Unite a crescut de cinci ori. Orientarea generala pe plan cultural spre egalitatea sexelor a jucat un rol, dar, fara introducerea auditiilor oarbe, femeile ar suna, probabil, l=mai rau decat barbatii.

………..

Desi suna paradoxal, reparatia rapida poate fi, la randul ei, o componenta a Remediului Lent. Asta pentru ca, in lumea reala, de multe ori nu e timp pentru gesturi de mea culpa, reflectie molcoma sau analiza experta a fiecarui detaliu, pana la ultimul. Uneori, rezolvarea de probleme esre supravietuirea celor mai rapizi. Cand stramosii nostri dadeau nas in nas cu un pradator flamand, ori gaseau instantaneu o strategie de fuga, ori sfarseau in falcile animalului. In acest nerabdator si solicitant secol XXI, suntem mereu presati sa venim cu solutii improvizate. Asta poate sa conduca la acea carpaceala de remedii rapide cu care ne-am intalnit deja in aceasta carte. Dar nu intotdeauna. In conditiile potrivite, abordarea problemelor in mare viteza poate fi, realmente, in avantajul nostru.

………….

Gasirea unui remediu cat ai clipi este atat de obisnuita incat multe discipline au un termen propriu ca sa descrie fenomenul. Atunci cand un baschetbalist da orbeste o pasa perfecta in timpul unui contraatac purtat cu viteza fulgerului, spunem ca are un „simt al terenului”. Un general care evalueaza un camp de batalie dintr-o privire se spune ca „are ochi” – coup d’oeil. Adeseori numim asta intuitie si o proslavim ca pe un dar al zeilor. Napoleon, el insusi deloc un impiedicat pe campul de lupta, credea ca acest coup d’oeil este „innascut marilor generali”. Si totusi, adevarul este mai prozaic. Dupa cum am vazut deja, mintile noastre se comuta inainte si inapoi intre Sistemul 1 si Sistemul 2 de gandire. Atunci cand emitem o judecata instantanee, punem totusi in miscare intregul Sistem 2 – care evalueaza scenariul, extrage datele relevante, uneste punctele disparate, alege cel mai bun curs al actiunii – numai ca o fa cem mult mai repede. Psihologii numesc acest fenoment „sectiune fina”, pentru ca extragem toate informatiile necesare dintr-o felie foarte subtire de experienta.

Cum decurge procesul? Atunci cand cronometrul ticaie, cei mai buni practicanti de „sectiune fina” se racordeaza la o baza personala de date acumulate in experienta lor, care le permite sa identifice modelele familiare, capcanele si posibilitatile unei probleme. In vreme ce novicii se impotmolesc colectand si disecand informatii irelevante, cutreierand pe carari infundate si analizand trasee actionale condamnate sa esueze, expertii merg drept la tinta, concentrandu-se pe datele esentiale si sarind apoi la cea mai buna solutie. Cat timp dureaza procesul depinde de problema. Unele sectiuni fine se pot petrece in cateva secunde, chiar milisecunde. Alteori, avem nevoie de ceva mai mult timp, pana la cateva minute, ca sa exploatam la maximum baza noastra personala de date. Intr-un fel sau altul, capacitatea de sectiune fina se poate transfera intre diferite domenii. Obisnuiti sa ia decizii in fractiuni de secunda in jungla pietelor financiare, brokerii de pe Wall Street se dovedesc destul de buni la jocurile de razboi, care solicita decizii la fel de rapide. Si totusi, cea mai buna sectiune fina tinda sa survina intr-un singur domeniu de expertiza, pentru ca se bazeaza pe experienta anterioara. Cercetari din multe domenii sugereaza ca este nevoie de 10 000 de ore de practica pentru a stapani o forma de activitate suficient de bine pentru a face salturile intuitive care ii disting pe invingatori de veleitari.

…………..

Majoritatea remediilor lente presupun o investitie de timp in rezolvarea unei probleme. Asta ramane valabil si pentru sectiunea fina, dar cu o inversare: ati consumat mult timp inainte sa apara problema, ca sa va alcatuiti in experienta o baza de date care va permite sa nimeriti remediul tragand de la sold atunci cand lucrurile merg prost. Cu alte cuvinte, practica, planificarea si pregatirea va permit sa remediati lucrurile rapid atunci cand sunteti contracronometru, ceea ce este cu totul altceva decat a recurge la primul remediu rapid, cuprinsi de panica oarba.

……………..

Cu cat folositi mai mult ingredientele Remediului Lent – recunoasterea greselilor, pauza de reflectie, unirea punctelor disparate, truda cu amanuntele, privirea in perspectiva – cu atat ajungeti sa intelegeti mai bine indiferent ce faceti si e tot mai probabil sa va dezvoltati intuitia necesara pentru a rezolva problemele in mare viteza pe viitor.

……….

Nici nu mai este omeneste posibil sa fii un erudit la fel ca in timpul Renasterii. Acum cinci sau sase secole, un ins cu un creier dotat si cu o groaza de timp liber putea sa devina expert in aproape orice, de la medicina si astronomie pana la literatura si filosofie, deoarece suma cunostintelor omenesti era modesta. Chiar si atunci exista pericolul de a fi superficial in toate. Intr-unul din caietele sale, Leonardo da Vinci a scris: „Precum un regat invrajbit, care se indreapta spre ruina, mintea care se avanta in subiecte de prea mare varietate ajunge sa fie confuza si slabita.”In prezent, pur si simplu sunt prea multe de stiut de catre o singura persoana. Conform unei anchete a celor de la Google, numarul cartilor publicate de la inventia tiparului se ridica astazi la 130 de milioane.

Si totusi, idealul Renasterii este departe de a fi o inflacarare anacronica. Trebuie doar sa se adapteze odata cu trecerea timpului. Intr-o lume hiperspecializata, de mare complexitate, cea mai buna metoda de a recrea harababura de expertiza aflata candva intr-o singura persoana este sa aduni oameni diferiti laolalta. Din acest motiv, colaborarea este, adeseori, un ingredient cheie al Remediului Lent.

…….

„Progesul tehnologic nu depinde de inteligenta individuala, ci de impartasirea colectiva a ideilor si asa a fost zeci de mii de ani. Progresul uman sporeste sau descreste in functie de numarul oamenilor care stabilesc legaturi si schimburi intre ei.” Matt Ridley

….

Oamenii de stiinta care colaboreaza tind sa produca stiinta de calitate superioara comparativ cu cercetatorii individuali.

………….

Ceea ce s-a schimbat in anii din urma este faptul ca tehnologia face posibile inrolarea si managementul unor grupuri mai numeroase decat inainte si descoperirea ideilor noi in cele mai obscure colturi ale globului. In aceasta epoca high-tech, toata lumea este o multime si toti barbatii, precum si toate femeile din sanul ei sunt potential nascocitori de solutii pentru tot felul de probleme. Comunitati de experti si de amatori sunt la distanta de un clic pe platforme online precum ideaken si Whinot. InnoCentive rezolva probleme care au zapacit cele mai alese creiere din laboratoarele private de cercetare si dezvoltare sau din organizatiile guvernamentale si nonprofit, conectandu-le la o retea de peste 250 000 de „Rezolvatori” din aproape 200 de tari – captand energia multimii pe o scara inimaginabila acum 20 de ani, ca sa nu mai vorbim de secolul al XVIII-lea. Clientii in cautare de solutii sunt cunoscuti drept „Cautatori” si intre ei gasim de la giganti farmaceutici sau conglomerate de bunuri de consum casnic pana la NASA si revista Economist. Oferte recente de pe website cuprind: 100 000 de dolari pentru crearea unei insuline care sa raspunda nevoilor individuale ale celor suferinzi de diabet; 50 000 de dolari pentru dezvoltarea unei tehnici de sporire a valorii nutritionale a tesuturilor vegetale; 30 000 de dolari pentru un fierastrau care poate sa taie osul fara sa provoace daune tesutului moale; 8 000 de dolari pentru un sistem care poate sa demaste coruptia din institutii; si 5 000 de dolari pentru o noua metoda de ambalare a berii. Rezolvator poate fi oricine, de la specialisti cu ceva timp liber pana la amatori care se conecteaza din pivnita, din dormitor sau din garaj. Ei castiga bani venind cu niste solutii functionale, ceea ce face din InnoCentive cea mai mare piata din lume de rezolvat probleme.

……..

Desi a lansa probleme intr-o multime de 250 000 de suflete suna ca un drum expres catre haos sau catre cel mai mic numitor comun, InnoCentive merge destul de bine. Rezolvatorii inventeaza un remediu convenabil in peste jumatate din numarul „provocarilor” postate, printre care multe le-au stat in gat celor mai bune laboratoare de R&D din lume. Ei au inventat metode mai ieftine si mai simple de productie a medicamentelor utilizate in tratamentul tuberculozei si au facut potabila apa lacului Victoria din Africa.  (…)Punerea in valoare a multimii prin InooCentive sudeaza adeseori parteneriate inconceptibile altadata. Atunci cand NASA a cerut ajutor pentru imbunatatirea ambalajului utilizat pentru conservarea alimentelor in timpul misiunilor spatiale, solutia castigatoare – folosirea foliei de grafit – a venit din partea unui savant rus.

Cu siguranta, lectia cea mai socanta care se desprinde din experienta InnoCentive se refera la cine rezolva probleme. Un studiu de la Universitatea Harvard a constatat ca solutiile cele mai bune vin frecvent din partea unor indivizi ce activeaza „la limita sau in afara domeniului lor de expertiza”. In medie, Rezolvatorii vin cu solutii aflate la sase domenii distanta fata de disciplina cel mai strans legata de provocare. Un Rezolvator si-a folosit cunostintele din industria betonului ca sa inventeze o tehnica de separare a titeiului de apa dupa o scurgere nedorita de petrol la temperaturi de inghet. Un avocat de patente din Carolina de Nord a inventat o noua metoda de amestec al unor cantitati mari de compusi chimici. Patru doctoranzi in chimie si bioinginerie de la Universitatea din Washington au inventat un dispozitiv electronic, care emite un semnal luminos atunci cand apa purificata prin tehnologie de dezinfectie solara se poate bea in siguranta – un potential salvator de vieti pentru milioane de oameni din lumea in curs de dezvoltare. Concluzie: este avantajos sa valorifici cea mai mare si cea mai diversa mutime posibila.

Din acest motiv, InnoCentive incearca sa formuleze fiecare problema de asa natura incat nimeni sa nu se simta exclus de la incercarea de a o rezolva. O provocare din partea unei companii de foraj, de exemplu, se va enunta fara nici o referire la industria de petrol si gaze. „Majoritatea oamenilor se vor opri din lectura problemei de indata ce vad „petrol si gaze”, pentru ca se vor gandi: „Eu n-am nimic de-a face cu industria de petrol si gaze””, spune Spardlin. „Modelul nostru consta in a arunca o plasa foarte larga, pentru a se evita limitarea ei la aceiasi vechi experti.” (…)„Este limpede ca locul cel mai bun in care sa se puna aceste probleme il ofera domeniile adiacente, dar necazul este ca niciodata nu poti sa prevezi care domenii adiacente. Nu e vorba sa afli pe acei 1 500 de oameni care ar putea fi capabili sa rezolve problema; e vorba sa-i dai drumul si sa spui: „N-am idee de unde vine solutia, asa ca trebuie sa ma adresez tuturor.””

………….

Sursa: Carl Honore – Remedii lente

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s