Cusca de sticla IV-unelte si solutie

20190329_081902

Avand in vedere cele doua prabusiri recente ale avioanelor Boeing si a scandalului ce a urmat legat de pilotul automat ce a blocat sistemele, a fost o supriza pentru mine sa deschid aceasta carte si inca din prefata sa fie tratat exact subiectul automatizarii in pilotaj si a pericolelor ce decurg din folosirea pilotului automat. Imediat m-am uitat cand a fost scrisa… 2014. Scrie mult despre piloti si scaderea competentelor acestora de-a lungul timpului si de strategiile Boeing si Airbus, redate mai jos. Dar da si o posibila solutie generala: automatizarea adaptiva. 

………………..

Desenul poate fi considerat gandire manuala.

………………

Pericolul care planeaza asupra profesiilor creative este ca proiectantii si artistii, orbiti de puterile supraumane ale computerului in ceea ce priveste viteza, precizia si eficienta, vor considera din start ca metoda automata este cea mai buna. Vor accepta costurile impuse de software fara sa se gandeasca la ele. Se vor grabi pe calea cu cea mai mica rezistenta, chiar daca putina rezistenta, putina agitatie ar fi scos cele mai bune creatii din mintea lor.

………………

Armonizate cu mediul inconjurator, corpurile si mintile noastre aduc cu usurinta unelte si alte artefacte in procesele cognitive – tratand lucrurile neurologic, ca si cum ar face parte din noi. Daca mergi cu un baston, lucrezi cu un ciocan sau te lupti cu o sabie, creierul tau va incorpora unealta in harta sa neuronala a corpului.

…………

Avem o tendinta antica de „hibridizare cognitiva” de amestec intre biologic si tehnologic, intre intern si extern.

Usurinta cu care ne integram tehnologia ne poate si deruta. Oferim putere uneltelor noastre in moduri care s-ar putea sa nu fie in interesul nostru. Una dintre cele mai mari ironii ale vremurilor noastre este ca, pe masura ce oamenii de stiinta descopera tot mai multe despre rolurile pe care actiunea fizica si perceptia senzoriala le au in crearea gandurilor, amintirilor si abilitatilor noastre, petrecem tot mai putin timp in lume si tot mai mult timp traind si lucrand in mediul abstract al ecranului de computer. Ne descarnam singuri, impunand restrangeri senzoriale existentei noastre. Prin versatilul computer am reusit sa cream o unealta care ne fura bucuria trupeasca de a lucra cu unelte.

………………..

Michael Jones, de la Google, considera normal ca „oamenii sunt cu 20 de puncte IQ mai destepti acum”, multumita instrumentelor de navigatie si altor servicii online ale companiei sale. Pacaliti de creierele noastre, noi presupunem ca nu sacrificam nimic sau, cel putin, nimic esential atunci cand ne bazam pe coduri software pentru a calatori dintr-un loc in altul sau pentru a desena cladiri ori pentru a face tot felul de munci creative. Si mai rau, ramanem orbi la faptul ca exista alternative. Ignoram modurile prin care am putea reconfigura programele software si sistemele automatizate, ca sa nu ne slabeasca intelegerea lumii, ci sa o intareasca. Caci cercetatorii specializati in factori umani si alti experti in automatizare au descoperit ca exista modalitati prin care putem sparge cusca de sticla fara sa pierdem numeroasele beneficii pe care ni le ofera computerele.

…………..

Una dintre cele mai interesante aplicatii ale acestei strategii centrate pe oameni este automatizarea adaptiva. In sistemele adaptive, computerul este programat sa fie atent la persoana care il opereaza. Diviziunea muncii intre software si operatorul uman este ajustata continuu, in functie de ce se intampla in fiecare moment. Atunci cand computerul simte ca operatorul trebuie sa faca o manevra dificila, de exemplu, poate prelua toate celelalte sarcini. Eliberat de distrageri, operatorul isi poate concentra intreaga atentie asupra sarcinii importante. In conditii de rutina, computerul poate delega mai multe sarcini operatorului, crescandu-i volumul de munca pentru a se asigura ca operatorul isi pastreaza alerta situationala si isi exerseaza competentele. Folosind capacitatile computerului in scopuri umaniste, automatizarea adaptiva are ca scop pastrarea operatorului pe varful curbei de performanta Yerkes-Dodson, prevenind atat supraincarcarea cognitiva, cat si absenta implicarii cognitive. DARPA, Laboratorul Departamentului American al Apararii care a condus crearea internetului, lucreaza chiar la un sistem „neuroergonomic” care, folosind diversi senzori pe corp si cap, poate „detecta starea cognitiva a unui individ, apoi poate manipula parametrii de activitate pentru a evita blocaje perceptuale, de atentie ori ale memoriei functionale”. Automatizarea adaptiva promite si sa injecteze o doza de umanitate in relatiile de munca dintre oameni si computere. Unii utilizatori care au testat sistemele afirma ca se simteau ca si cum colaborau cu un coleg, si nu ca operau un computer.

…………..

Airbus – strategie de automatizare centrata pe tehnologie; avioane „imune la pilot”

Boeing – strategie de automatizare centrata pe om; pilotii sunt mai importanti.

…………

Precum niste parinti pisalogi care nu-si lasa niciodata copiii sa se descurce singuri, Google, Facebook si alti producatori de software personal sfarsesc prin a diminua trasaturile de caracter care, cel putin in trecut, erau vazute drept esentiale pentru o viata implinita si viguroasa: inventivitate, curiozitate, independenta, perseverenta, curaj.

……………….

De fiecare data cand invatam un talent nou, nu numai ca ne schimbam capacitatile corpului, schimbam si lumea. Oceanul ii ofera o invitatie inotatorului pe care nu i-o adreseaza persoanei care nu a invatat sa inoate. Cu fiecare competenta pe care o deprindem, lumea se modifica pentru a dezvalui posibilitati mai mari.

…………..

Cand intram intr-o cusca de sticla, ni se cere sa lasam in spate mare parte din corpul nostru. Asta nu ne elibereaza, ci ne atrofiaza.

Iar lumea este facuta mai putin semnificativa. Pe masura ce ne adaptam la acest mediu eficientizat, ne facem incapabili sa percepem ceea ce lumea ofera unui locuitor inflacarat. Precum tinerii inuiti, ghidati de sateliti, calatorim legati la ochi. Rezultatul este o saracie existentiala, caci natura si cultura isi retrag invitatiile de a actiona si de a le percepe. Sinele poate prospera si creste doar atunci cand intalneste si depaseste „rezistenta din partea mediului”, a scris John Dewey. „Un mediu care a fost mereu si pretutindeni congenial executiei directe a constrangerilor noastre va influenta dezvoltarea, la fel cum un mediu ostil va irita si distruge. Impulsurile repetate mereu pe o singura directie vor ajunge la tinta fara ganduri si fara emotii.”

……………

Automatizarea slabeste legatura dintre unealta si utilizator nu pentru ca sistemele controlate de computer sunt prea complexe, ci pentru ca cer foarte putin de la noi. Ele isi ascund functionarea intr-un cod secret. Rezista oricarei implicari a operatorului dincolo de minimul necesar si descurajeaza dezvoltarea priceperii in folosirea lor. Automatizarea sfarseste prin a avea un efect de anestezie. Nu mai resimtim uneltele ca parti ale noastre.

………………

Cuvantul robot, inventat in 1920 de catre un scriitor SF, vine din robota, un cuvant ceh care inseamna servitudine.

……………

Intr-un pasaj prescient al cartii The Human Condition, Hannah Arendt a observat ca, daca s-ar realiza promisiunea utopica a automatizarii, rezultatul ar fi resimtit mai putin ca un paradis si mai mult ca o gluma infantila. Intreaga societate moderna, scria ea, a fost organizata ca „o societate muncitoare”, in care munca pe care oamenii o fac pentru salariu, apoi cheltuirea acelui salariu reprezinta modul prin care se definesc oamenii si cum isi compara valoarea. Majoritatea „activitatilor superioare si profunde” pretuite in trecutul indepartat au fost impinse catre margine ori uitate, si „au ramas doar indivizi solitari care considera munca drept activitatea pe care o fac, si nu un mijloc de a castiga banii necesari”. Ideea ca tehnologia va indeplini in acest punct dorinta istorica a omenirii de „a fi eliberata de chinul muncii” are o doza de perversitate. Ne va arunca si mai adanc intr-un purgatoriu de indispozitie. Concluzia lui Arendt este ca automatizarea ne confrunta cu „perspectiva unei societati de muncitori fara munca, deci fara singura activitate care le-a mai ramas. Desigur, nimic nu poate fi mai rau.” Utopia, in viziunea ei, este o forma de amagire.

………….

Trebuie sa sapi mai adanc in unealta ca sa eviti sa fii manipulat de ea.

………..

Sursa: Nicholas Carr – Cusca de sticla-automatizarea si noi

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s