Cusca de sticla I

20190329_081902

Aceasta carte ne ajuta sa intelegem de ce asa-numitele castiguri ale “revolutiei tehnologice” pot avea un pret mare sub forma unor pierderi pe care nu le vedem, fiind subtile si nuantate, insa foarte puternice.

Nicholas Carr intelege ca progresul tehonologic este atat necesar, cat si ingrijorator. Cusca de sticla este un argument pentru o tehnologie care completeaza abilitatile umane, in loc sa le inlocuiasca.

Abordeaza slujbe ca cele de pilot, arhitect, medic, mestesugar, avocat, trader.

………………………………………………………………………………………………………………………..

Problema cu automatizarea este ca, deseori, ne ofera ceva de care nu avem nevoie la costul a ceva ce ne trebuie.

………….

Sondaj al experientelor:

Oamenii erau mai fericiti si se simteau mai impliniti de ceea ce faceau atunci cand erau la munca, si nu in timpul orelor de dupa program. In timpul lor liber, subiectii studiului tindeau sa fie plictisiti si anxiosi. Cu toate acestea, oficial, nu le placea sa se duca la munca. Atunci cand erau la serviciu, exprimau o dorinta puternica de a fi liberi, iar cand erau liberi, ultimul lucru pe care-l voiau era sa se duca la munca. „Am descoperit o situatie paradoxala a oamenilor care au mai multe sentimente pozitive la munca decat in timpul liber, dar care spun ca ar prefera sa faca altceva atunci cand sunt la munca, nu cand sunt liberi”, au raportat Csikszentmihalyi si LeFevre. Experimentul a aratat ca nu ne pricepem deloc sa anticipam care activitati ne vor satisface mai mult si care ne vor nemultumi. Chiar si cand suntem prinsi intr-o anumita activitate, parem sa nu fim capabili sa-i judecam cu precizie consecintele psihice.

Acesea sunt simptome ale unei probleme mai generale, una pe care psihologii au botezat-o poetic dorinte gresite.

…………….

Preluand sarcinile dificile sau care consuma mult timp ori facandu-le mai putin solicitante, software-ul face si mai improbabila implicarea noastra in eforturi care ne testeaza abilitatile si ne dau un sentiment de implinire si satisfactie. De prea multe ori, automatizarea ne elibereaza de lucrurile care ne fac sa ne simtim liberi.

……………..

Ambivalenta noastra fata de aceste creatii fabuloase, creatii ale propriilor noastre maini si minti, a ramas constanta. E ca si cum, atunci cand ne uitam la o masinarie, vedem ceva despre noi insine care nu ne inspira incredere.

………….

Izolandu-ne de feedback-ul negativ, automatizarea ne ingreuneaza efortul de a ramane alerti si implicati. Ne separa tot mai mult de activitatea pe care o facem.

………….

Susceptibilitatea noastra fata de comoditate si prejudecati explica modul in care dependenta de automatizare poate duce la erori de actiune ori de absenta a actiunii. Acceptam si actionam pe baza unor informatii care se pot dovedi incorecte sau incomplete sau nu reusim sa vedem lucruri evidente. Dar felul in care dependenta noastra de computere ne slabeste atentia si implicarea indica o problema si mai insidioasa. Automatizarea tinde sa ne transforme din actori in observatori. In loc sa manevram mansa avionului, privim un ecran. Aceasta schimbare ne face viata mai usoara, dar ne poate inhiba abilitatea de a invata si de a acumula experienta. Indiferent daca automatizarea sporeste sau slabeste performanta noastra intr-o anumita sarcina, pe termen lung, ne poate diminua abilitatile existente sau ne poate impiedica sa invatam altele.

……………

Instrumente ascutite, minti tocite.

…………….

Cu cat interfata inlocuieste efortul uman, cu atat mai slaba va fi capacitatea utilizatorului de a se adapta la situatii noi.

…………..

Fie ca vorbim despre Wiley Post in carlinga, de Serena Williams pe terenul de tenis ori de Magnus Carlsen la o tabla de sah, talentul aparent extraterestru al unui expert izvoraste din automatizare. Ceea ce pare instinct este, de fapt, o competenta dobandita prin efort. Acele schimbari ale creierului nu au loc printr-o observare pasiva. Sunt generate prin confruntari repetate cu situatii neasteptate. Acestea necesita ceea ce filozoful Hubert Dreyfus numeste „experienta unei varietati de situatii, toate vazute din aceeasi perspectiva, dar care cer decizii tactice diferite.” Fara o practica extinsa, repetitii numeroase si rafinarea competentei in circumstante diferite, tu si creierul tau nu veti deveni cu adevarat priceputi la nimic, cel putin nu la o activitate complicata. Iar fara o aplicare continua, orice talent pe care-l obtii va rugini.

…………

Automatismele, dupa cum sugereaza foarte clar numele, pot fi vazute ca o automatizare interna. Este modul prin care corpul nostru transforma sarcinile dificile si repetitive in actiuni de rutina. Miscarile fizice si procedurile sunt programate in memoria muschilor; interpretarile si deciziile sunt facute prin recunoasterea instantanee a modelelor din mediu, percepute de simturi. Oamenii de stiinta au descoperit de mult ca mintea constienta este surprinzator de aglomerata, avand o capacitate limitata de a primi si procesa informatii noi. Fara automatisme, mintea noastra constienta ar fi supraincarcata constant. Chiar si actiunile simple, precum citirea unei propozitii intr-o carte ori taierea unei fripturi pe farfurie cu un cutit si o furculita, ne-ar solicita capacitatile cognitive. Automatismele ne ofera spatiu de manevra. Cresc numarul operatiunilor importante pe care le putem face fara sa ne gandim la ele.

………………..

In loc sa extinda capacitatea innascuta a creierului uman de a forma automatisme, automatizarea devine de prea multe ori un impediment in calea automatizarii. Eliberandu-ne de exercitiul mental repetitiv, ne fereste de o invatare profunda. Atat comoditatea automatizarii, cat si prejudecatile pe care le provoaca sunt simptome ale unei minti care nu a fost provocata, care nu este implicata adanc in tipul de practica reala care genereaza cunoastere, imbogateste memoria si construieste abilitati. Problema este agravata de felul in care sistemele computerizate ne distanteaza de un feedback direct si imediat al actiunilor noastre.

…………..

Pretul masinilor care gandesc este aparitia oamenilor care nu o fac.

………………..

Cand automatizarea atinge cel mai inalt nivel, atunci cand preia controlul asupra activitatii, lucratorul nu se poate duce decat in jos, in materie de competente.

…………

Multi doctori se vor trezi in rolul de senzori umani care aduna informatii pentru computer. Doctorii vor examina pacientul si vor completa formularele electronice, dar computerul va prelua initiativa in sugerarea diagnosticului si recomandarea terapiilor. Datorita escaladarii constante a automatizarii computerelor pe acea scara ierarhica a lui Bright, doctorii par destinati sa experimenteze, cel putin in anumite zone ale domeniului medical, acelasi efect de slabire a competentelor manifestat pana acum doar in cazul lucratorilor din fabrici.

Sursa: Nicholas Carr – Cusca de sticla-automatizarea si noi

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s