Despre Noica – Noica inedit

Noica – Personalitatea pedagogica

 Aici ma voi multumi sa scot in evidenta trei lucruri. Primul trimite la principiul suprem al pedagogiei lui Noica, al indeletnicirii sale cu cultivarea filozofica a tinerilor. De ce era in principiu cu putinta o asemenea pedagogie si care era esenta ei? Puntul de plecare este afirmatia pe care o face Socrate in Charmides cand spune ca, lui, toti tinerii i se par frumosi. De ce i se pareau lui Socrate toti tinerii frumosi? Raspunsul lui Noica era : pentru ca, spiritual vorbind, tinerii nu sunt ceea ce sunt, ci ceea ce pot deveni. Frumusetea lor era posibilul lor. Iar in posibil se poate modela. Posibilul este spiritul ca materie prima, din care artistul-pedagog va scoate sculptura viitoare. Lui Noica ii placea enorm sa sculpteze in spirit.

Dar in ce directie se sculpteaza in posibil? Catre ce forma de realizare impingea el mintile noastre? Un maestru adevarat e cel care-l educa pe discipol in spatiul libertatii sale, cel care ii cultiva libertatea si il transforma in om liber. Aici Noica pleca de la ideea luminista kantiana ca prin educatie oamenii trebuie sa iasa din Unmundigkeit, din “minoratul mental”. In Was ist Aufklarung?, Kant definea minoratul mental ca “incapacitate de a te sluji de propria ta intelegere fara indrumarea altuia”. Aufklarung, “luminarea” (singura educatie adevarata), insemna pentru Kant “iesirea din minorat”, dobandirea capacitatii de a gandi pe cont propriu.

In ce anume se concretiza, pentru Noica, “gandirea pe cont propriu”? In raspunsul la aceasta intrebare se manifesta al doilea principiu pedagogic al lui Noica: intr-o idee a ta. Ce era “o idee a ta”? Un mod de a da bogatiei destramatoare a lumii, de pe pozitiile personalitatii proprii, o replica de ordonare. Gandul acesta apare din prima carte a lui Noica, din Mathesis. Pe teritoriul vietii nu poti intarzia prea multa vreme fara sa ai un mod al tau de a organiza viata. Ideea ordonatoare e arma de atac si de aparare a spiritului ridicata in fata vietii, care are tendinta sa ne ingroape in excesele ei. N-aveai “idee”, erai pierdut, preluai ordinea altuia (deci ramaneai in “minorat mental”) sau traiai in dezordine. Maestrul il facea pe discipol sa-si activeze potentialul spiritual, sa obtina o schema de orientare pentru a anula efectul spontan in care viata ne busculeaza si ne destrama. (…) (Gabriel Liiceanu despre Noica)

………………………………………………

“Viata e un copil care se joaca cu zarurile; imparatia apartine unui copil”  (Heraclit)

…………………………………………………

“e in noi ceva mai adanc decat noi insine” (Sfantul Augustin)

…………………………………………………..

“Oricum ar fi viata, e buna.” (Goethe; deviza vietii lui Noica)

…………………………………………………..

“a te pierde in “ (Noica)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s